Criteriul National

Cel mai scump viraj la stânga – Opinii

Cel mai scump viraj la stânga – Opinii
septembrie 18
15:10 2020
Podul către nicăieri. Pasajul care se oprește într-un mal de pământ. Peste 240 de milioane de lei doar ca traficul să treacă peste șoseaua Virtuții și să nu mai fie un semafor la intersecția Ciurel. Un proiect pe care primarul Firea îl tot anunță a fi gata de prin 2017 și a cărui utilitate este cel puțin discutabilă. Până când va fi gata restul proiectului ce presupune o străpungere – un nou bulevard – până la autostrada A1, podul de la Ciurel va rămâne doar cel mai scump viraj la stânga din România.

Inaugurat sâmbătă, chiar dacă unele lucrări mai rămân de executat pe sub pasaj și pe marginile carosabilului, pasajul de la Ciurel va rezolva prea puțin pentru cât a costat și cât a durat sa fie construit.

Mai exact, va rezolva un conflict de trafic pe una din cele mai puțin solicitate direcții de mers (Crângași – Splaiul Independenței), în timp ce în cazul altui conflict de trafic va muta coada puțin mai încolo pe pod.

Mai exact, pentru cei care veneau de pe Splaiul Independenței și se opreau la coadă la semaforul de la Virtuții să o ia spre Lujerului, acum vor trece pe pod, peste șosea, și se vor bloca in coada de pe breteaua de coborâre, având în vedere ca principala relație cu probleme de trafic este Crângași <-> Lujerului, în funcție de momentul zilei.

Pentru restul relațiilor de trafic noul pasajul nu va influența cu prea mult.

Sigur că lucrarea începută încă de pe vremea lui Oprescu trebuia terminată și, inevitabil, deschisă traficului, așa cu utilitate limitată cum e. Însă modul heirupist în care s-a grăbit acum inaugurarea în prag de alegeri este extrem de frustrant, mai ales ca primarul Gabriela Firea ne tot „amenință” cu deschiderea iminentă încă din 2017 și 2018.


Mai e un aspect ce nu trebuie ocolit: megalomania proiectului.

Să construiești un pasaj hobanat, cu piloni de 69 metri înălțime, doar pentru un singur sens de mers, doar pentru trei benzi care să treacă peste Dâmbovița (un râu canalizat, cu lățime redusă) este de bezna minții. Asta doar ca să se vadă în tot orașul ca primarul (Oprescu) face ceva, „Iată, Noul Basarab!„.

Pasajul Basarab este tot unul hobanat, cu două turnuri de 84 de metri, și, cel puțin la momentul deschiderii în 2011, era cel mai lat pod hobanat din Europa. Pe cei 44,5 metri lățime, deasupra liniilor de cale ferată din apropierea Gării de nord, podul avea două linii de tramvai, o stație pe mijloc cu două peroane, câte două benzi de circulație pe fiecare sens și câte o bandă de accelerare/deccelerare pe fiecare parte, pe bretele.

La Ciurel, podul hobanat are două turnuri de 69 metri lățime pentru trei benzi, fără trotuare, piste de biciclete sau alte elemente.


Sigur, sa fim drepți și să menționăm că nu primarul Firea e de vină că acest proiect a fost demarat cum a fost demarat, pentru turnurile uriaș de inutile sau că deschide acum traficul pe un obiectiv ce se finalizează (deși ar fi putut manifesta puțină reticență în a tot promite deschideri de doi ani).

Totuși, să treacă deja patru ani de mandat de primar și să nu reușești să deblochezi și să pornești în forță lucrările pentru restul proiectului, partea cea mai importantă, pana spre Centură și A1, astfel încât să nu mai irosim alți ani și ani cu acest decalaj, asta e de neînțeles și greu de iertat.

Până când acea bucata esențială de proiect nu va fi gata, super-mega-ultra-pasajul Ciurel va rămâne, asa cum am spus, cel mai scump viraj la stânga din România, iar primarul Gabriela Firea va rămâne consemnat ca cel care i-a tăiat panglica.

Despre istoricul proiectului și ce blocaje au apărut la pasajul Ciurel, aici mai multe detalii.

Vezi și:

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul