Criteriul National

Cele mai bune carti SF din toate timpurile

Cele mai bune carti SF din toate timpurile
iunie 03
15:07 2020

Cautati urmatoarea carte SF pe care sa o cititi? Cyberpunk, opere spatiale, distopii – in acest articol veti gasi cateva dintre cele mai bune carti SF din toate timpurile . Unele sunt extrem de plauzibile, altele sunt calatorii salbatice ale imaginatiei, dar toate prezinta viziuni convingatoare asupra posibilului nostru viitor. Aceasta lista contine romane stiintifico-fantastice, votate de cititorii de stiinta.

The Blazing World, de Margaret Cavendish (1666)

Publicata in 1666, aceasta carte de Margaret Cavendish este, probabil, prima carte de science-fiction scrisa vreodata. Limbajul sau poate fi datat, dar acest text feminist neinfricat, plin de imaginatie, este incredibil de curajos pentru vremea sa. De asemenea, este inca incredibil de relevant; citat ca inspiratie de scriitori, inclusiv China Mieville si Alan Moore. Povestea utopica a lui Cavendish urmareste aventurile unei femei rapite, care calatoreste intr-o alta lume condusa de oameni, parti de animale – barbati vulpe, barbati peste, gaste, lista continua. Cum este o femeie foarte frumoasa, devine imparateasa lor si organizeaza o atotputernica invazie a propriei lumi, completata de foc literal (pietre) care cad ca ploaia din cer.

Jurassic Park, de Michael Chrichton (1990)
Inainte de a se muta in mega franciza ,,Jurassic World”, Jurassic Park a fost un clasic stiintific inteligent, grijuliu si captivant, scris de Michael Crichton, autorul la fel de stralucit al Andromeda Strain (vezi cele mai tari carti SF pe https://foxi.ro/articol/carti-sf). Povestea lui Crichton ramane o mare parabola cu privire la pericolele ingineriei genetice (precum si o explorare usor grea a teoriei haosului). Descrierile sale despre dinozauri sunt de asemenea stralucitoare, ca T-Rex: „Tim a simtit un fior, dar apoi, in timp ce privea corpul animalului, coborand capul si maxilarele masive, a vazut musculatura mai mica a membrelor mainii si apoi a sarit gardul. ”

Frankenstein, de Mary Shelley (1818)
Mary Shelley a inceput sa scrie acest thriller clasic gotic, Frankenstein, pe cand avea 18 ani. Doua secole mai tarziu, este un stramos major al genurilor de science-fiction si de groaza, abordand teme imense precum natura vietii si a mortii, nemurirea si ingineria genetica. Este un roman pro-stiintific care in centrul ei il arata pe dr. Frankenstein ca fiinta apasatoare a povestii, care a creat o fiinta si nu era dispus sa accepte responsabilitatea pentru actiunile sale. Intr-o epoca in care spatiul dintre viata tehnica si moarte este mai restrans decat niciodata, iar oamenii de stiinta se joaca cu machiajul a ceea ce ne face oameni, Frankenstein inca poate invata o lectie importanta: doar pentru ca poti, nu inseamna ca ar trebui.

Fundatia, de Isaac Asimov (1951)
Asimov a fost un scriitor prolific, dar multe dintre cele mai bune lucrari ale sale sunt povesti scurte clasice, cum ar fi Nightfall sau The Last Question, care contin glume lungi, cu o rasucire de situatie in final. In seria Fundatiei, el este intr-un alt mod complet, graficand cresterea si caderea imperiilor. Proza lui Asimov poate fi inclinata si tradeaza atitudinile timpului sau in portretizarea personajelor feminine, dar a lasat o mostenire de durata.

Seria Fundatiei il urmareste pe Hari Seldon, care este arhitectul psihohistoriei – o ramura a matematicii care poate face predictii exacte cu mii de ani in avans si despre care Seldon considera ca este necesar pentru a salva rasa umana din veacurile intunecate. Puteti vedea de ce este una dintre cartile preferate ale lui Elon Musk (impreuna cu Ghidul autostopului pentru galaxie, iar Luna este o amanta aspra de Robert Heinlein – de asemenea, recomandat). O adaptare a ecranului mult asteptata este una dintre cele mai noi oferte de lansare oferite de Apple.

 

 

 

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

AbcSeo

AbcSeo

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul