Criteriul National

Cele mai cunoscute legende din România

Cele mai cunoscute legende din România
noiembrie 19
18:16 2020

România este un loc plin de legende despre diverse locuri sau despre oameni care au intrat în folclor. Din generație în generație, legendele au fost transmise mai departe și au intrat chiar și în istoria acestei țări, unele dintre ele fiind studiate inclusiv la școală în clasele primare.

Iată, așadar, cele mai cunoscute legende din România:

1. Legenda meșterului Manole – Cunoscuta baladă populară ce face parte din folclorul românesc ne prezintă o superstiție potrivit căreia orice construcție trebuie să aibă zidită în temelii o ființă pentru a rezista. În această baladă este prezentat modul în care meșterul Manole a zidit-o pe Ana la mănăstirea din Curtea de Argeș. Pentru că zidurile mănăstirii se surpau în fiecare noapte, Manole a visat că acestea vor rezista doar dacă în temelie va fi zidită prima soție sau surioară care va veni în următoarea zi cu bucate. Iar cea care s-a apropiat a fost tocmai Ana, soția sa. Drept urmare, Manole trebuie să se confrunte cu o luptă interioară.

2. Legenda contelui Dracula – Pornind de la cartea scrisă de irlandezul Bram Stoker la finalul secolului XIX, în jurul lui Dracula s-au conturat numeroase legende. În povestea originală, Dracula era un conte transilvan, un vampir care avea câteva secole de viață și care locuia în ruinele unui castel aflat în Munții Carpați. De asemenea, foarte mulți oameni îl consideră pe Dracula ca fiind Vlad Țepeș, astfel că au apărut noi legende și filme. Legenda lui Dracula este atât de cunoscută încât o mulțime de turiști vizitează anual Castelul Bran și sunt fascinați de poveștile pe care le află. În plus, această legendă a inspirat și apariția primului cazino online cu specific românesc, Vlad Cazino.

3. Miorița – Este una dintre cele mai cunoscute balade din România, care prezintă povestea a trei ciobani din regiuni diferite. Din această baladă reiese în principal tema complotului, întrucât doi se sfătuiesc să-l omoare pe al treilea pentru a-și însuși averea acestuia. La baza acestei legende stă un ritual de inițiere a tinerilor specific societății arhaice. Balada a fost culeasă de Alecu Russo la Soveja, undeva în Vrancea, în primăvara anului 1846. Apoi a căpătat mai multe forme, inclusiv de colind. În prezent sunt peste 1.400 de versiuni ale Mioriței. De altfel, în actualitate, copiii încă studiază la școală Miorița.

4. Legendele Lacului fără fund – Situat în Munții Șureanu, Lacul fără fund este un loc de poveste, învăluit în mister. Acest loc a dat, desigur, și naștere mai multor legende. Spre exemplu, se spune că localnicii evită să facă baie în acest lac întrucât pe fundul său ar trăi un balaur care te trage la fund și te omoară în cazul în care intri în apă. O altă legendă spune că vulturii obișnuiau să vină în acest loc pentru a-și învăța puii să zboare. Din acest motiv, acesta a primit și denumirea de Lacul Vulturilor. Totodată, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, se spune că localnicii au construit un drum pe sub lac în așa fel încât să păcălească armata germană, iar tancurile intrate în apă nu au mai ieșit niciodată.

5. Legenda Peșterei Ialomiței – Aceasta este cea mai cunoscută din Munții Bucegi, iar pentru credincioși este un loc de pelerinaj. De altfel, legendele spun că suprafața acestei peșteri este mult peste ceea ce se cunoaște și că poți merge zile în șir prin galeriile ei. De asemenea, legenda mai spune că în Peștera Ialomiței poate fi văzut un bolovan dăruit de Zamolxe. În cazul în care atingi acest bolovan, toate dorințele vor fi îndeplinite. Totodată, în Grota Pustnicului, aflată în apropierea peșterii, se strânge apă din condens, iar localnicii susțin că are puteri tămăduitoare.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Criteriul

Criteriul

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul