Criteriul National

Cele mai frecvent intalnite intrebari despre rovinieta

Cele mai frecvent intalnite intrebari despre rovinieta
aprilie 14
14:24 2017

roviniete_online

Dupa cum bine stiu toti soferii, utilizatorii de autovehicule din Romania sunt obligati, atunci cand circula pe drumurile nationale, sa achite o taxa de drum, numita rovinieta. Cu toate acestea, exista multe intrebari care se nasc pe marginea acestui subiect, mai ales cand vine vorba de interpretarea legislatiei. Iata cateva din cele mai frecvente intrebari despre rovinieta:

1. Cand trebuie sa imi cumpar o rovinieta?

Utilizatorii de autovehicule sunt obligati sa detina o rovinieta valabila atunci cand folosesc reteaua de drumuri nationale din Romania, Tariful de utilizare se aplica pe reteaua de drumuri nationale din Romania, definita la art. 1 alin. (1) lit. d), cu exceptia sectoarelor de drum pentru care se vor aplica tarife de concesiune.

Conform art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, reteaua de drumuri nationale este compusa din drumurile de interes national, acestea apartinand proprietatii publice a statului si cuprinzand drumurile nationale care fac legatura cu capitala, cu resedintele de judet, cu obiectivele de interes national si cu tarile vecine.

Asadar, ai nevoie de rovinieta atunci cand circuli pe:

  • autostrazi;

  • drumuri expres;

  • drumuri nationale europene (E);

  • drumuri nationale principale (DN);

  • drumuri nationale secundare (DN).

2. Ce categorii de preturi exista pentru rovinieta?

Pretul rovinietei difera in functie de tipul autovehiculului (categoriile A, B, C, D, E, F, G, H) si de perioada de valabilitate (1 zi, 7, 30, 90 de zile sau 12 luni)

3. Am primit amenda pentru lipsa unei roviniete valabile si am platit-o. Mai sunt obligat sa imi cumpar o rovinieta?

Achitarea sanctiunii contraventionale nu echivaleaza cu dobandirea unei roviniete valabile. Asadar, daca doresti sa circuli pe drumurile nationale si autostrazile Romaniei, trebuie sa iti cumperi o rovinieta, chiar daca ai platit amenda.

4. Am achizitionat o rovinieta imediat dupa ce am trecut prin fata camerei de control fara o rovinieta valabila. Sunt pasibil de amenda?

Din pacate, da. Conform legislatiei, daca doresti ca ziua de inceput a valabilitatii rovinietei sa fie ziua in curs, aceasta isi va incepe termenul de valabilitate in momentul in care informatiile aferente sunt inregistrate in baza de date SIEGMCR. Asadar, momentul in care treci prin fata camerei este anterior inceperii valabilitatii rovinietei deci, esti pasibil de amenda.

5. Cine stabileste tariful rovinietelor si de ce aceasta difera de la o luna la alta?

Tarifele rovinietelor sunt stabilite de C.N.A.I.R (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere) in euro si includ T.V.A. Soferii romani achizitioneaza rovinietele in lei, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil in ultima zi lucratoare a lunii anterioare . Asadar, tarifele rovinietelor pot avea mici fluctuatii de pret de la o luna la alta o data cu fluctuatiile cursului de schimb valutar.

6. Unde sunt amplasate cele mai multe camere video fixe pentru controlul rovinietelor?

Conform CNAIR, cele mai multe camere video fixe sunt amplasate pe Drumul National 1 (Timisul de Sus, Valcele, Sebes, Sercaia, Barcanesti/Romanesti, Osorhei), Drumul National 2 (Nicolae Balcescu, Maracineni, Motca, Iacobesti), Drumul National 6 (Sannicolau Mare, Mehadia, Cosoveni, Draganesti Vlasca) si Drumul National 15 (Calugareni, Vaduri, Garleni, Sangeorgiu de Mures). Singurele camere video fixe amplasate pe autostrazi sunt pe A1 (Petresti), A2 (Fetesti, Glina) si A3 (Snagov).

7. Care este cea mai usoara si rapida metoda de a intra in posesia unei roviniete?

La ora actuala, cea mai simpla, rapida si eficienta cale de a achizitiona o rovinieta este prin intermediul site-ului www.roviniete.ro. Tot ce trebuie sa faci este sa completezi un formular online cu datele tale personale si ale autovehiculului, urmand sa primesti rovinieta online pe e-mail.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Andreea Paul

Andreea Paul

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu