Criteriul National

Cele mai interesante 7 lucruri pe care nu le stiai despre paste

Cele mai interesante 7 lucruri pe care nu le stiai despre paste
martie 30
12:36 2021

Pastele sunt alimente deosebit de populare, fiind consumate in intreaga lume. Exista multe retete construite in jurul lor si aproape ca nu exista ingredient care sa nu poata fi asociat cu ele. De la fructe de mare la legume, branzeturi si carne de diverse tipuri, toate devin delicioase in combinatie cu pastele. In prezent, pastele se gasesc sub o multime de forme, printre cele mai apreciate fiind spaghetti, vermicelli, rigatoni, lasagna si fusilli. Desi, par alimente simple, pastele ascund numeroase curiozitati, demne de istoria si raspandirea lor. Te invitam sa descoperi 7 lucruri pe care nu le stiai despre paste si care te vor fascina.

1. Prima atestare scrisa a pastelor apare in cartea unui geograf arab

In 1154, Muhammad al Idrisi a publicat o carte numita Tabula Rogeriana, in care mentioneaza ca locuitorii unui oras sicilian transformau graul cules in fire lungi de aluat uscat. 

2. Originea pastelor nu este in China

Un mit popular afirma ca pastele sunt originare din China si ca au fost aduse de acolo de Marco Polo dupa faimoasa sa calatorie in Asia. Totusi, se pare ca si romanii le consumau, graul fiind un aliment de baza in Imperiu. Picturile etrusce din secolul al IV-lea e.n. infatiseaza alimente foarte asemanatoare. Probabil ca Marco Polo a descoperit taieteii chinezesti, cunoscuti azi ca „noodles”. 

3. De unde provine denumirea pastelor

Denumirea pastelor vine din latina, cuvantul „pasta” insemnand in limba lui Petronius „aluat”. Acest termen sta si la baza cuvantului „patiserie”, care se intalneste sub diferite forme in multe limbi. Astazi, exista peste 600 de tipuri de paste in lume, fiecare cu denumirea proprie. Este fascinant cum un aliment facut din aluat simplu a ajuns sa imbogateasca limba, direct sau indirect, cu o multime de cuvinte.

4. Pastele se servesc doar cu o furculita

In SUA, pastele se servesc cu o lingura si o furculita, chiar si in comunitatile de italieni. Totusi, in Italia, acest lucru este inacceptabil, regulile de conduita fiind clare: pastele se mananca doar cu o furculita. Restul depinde de abilitatea consumatorului si de cat de mult tine la aspectul sau in timp ce mananca.

5. Pastele ne fac fericiti

Carbohidratii din paste cresc productia de serotonina din organism, aceasta fiind un neurotransmitator care declanseaza sentimentul de multumire si fericire. Desi, oamenii de stiinta nu au facut o legatura intre acest lucru si nivelul ridicat de relaxare al italienilor, multi sunt siguri ca pastele contribuie la acesta.

6. Diferite tipuri de sosuri necesita paste diverse

Nu orice tip de paste se potriveste cu un anumit sos, asocierea aleatorie fiind o greseala tipica strainilor, dar, nu si a italienilor. Pastele lungi si late, ca fettuccine si linguine, se potrivesc bine cu sosuri cremoase, care adera la ele.  Pe de alta parte, pastele tubulare, scurte sau spiralate, ca rotini sau fusilli, merg mai bine cu sosuri mai groase.  

7. Thomas Jefferson a dus pastele in America

Inainte sa fie presedinte, Thomas Jefferson a fost o perioada ambasador in Franta. In timpul unei calatorii in Napoli, a gustat un preparat local si a fost cucerit pe loc. La plecare, a cerut o cutie de macaroni si o masina de facut paste, pe care le-a dus, apoi, in America. Nu a durat mult pana ce pastele au devenit populare si acolo, iar cand italienii au inceput sa emigreze in masa spre SUA, acestea au devenit un preparat obisnuit. 

 

Pastele sunt gustoase si potrivite in mai multe preparate, de aceea, sunt preferatele multora, dar iata ca ascund si multime de curiozitati. Daca vrei sa consumi mancare in Bucuresti, iti poti comanda o portie savuroasa de paste printr-o aplicatie online, de la cele mai bune restaurante. 

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Maria Popescu

Maria Popescu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul