Criteriul National

Celebrul Bob Dylan a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură

Celebrul Bob Dylan a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură
octombrie 14
18:37 2016

Celebrul cantautor folk american Bob Dylan în vârstă de 75 de ani a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură pentru „crearea unor noi expresii poetice în marea tradiție a muzicii americane”, conform Academiei suedeze.

bob-dylan

An de an, discuțiile în jurul Nobelului pentru Literatură se intensifică atunci când se apropie acordarea premiului, atât în mass media locală și internațională, cât și pe rețelele de socializare.

Ieri 13 octombrie, la ora 14:00 (ora României), Sara Danius secretara generala a acestei prestigioase instituții Academia Suedeză a anunțat laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2016, la Stock Exchange. Acesta este nimeni altul decât Bob Dylan. Pot să spun, ca și părere că e o alegere cel puțin surprinzătoare.

Justificarea a fost următoarea: „pentru că a creat noi expresii poetice în marea tradiție muzicală americană” (”for having created new poetic expressions within the great American song tradition”). Mai mult, secretarul general al Academiei Suedeze a spus că Dylan este “A great sampler… and for 54 years he has been at it, reinventing himself” și că “an extraordinary example of his brilliant way of rhyming, putting together refrains, and his brilliant way of thinking”.

Bob Dylan- pe numele său real Robert Allen Zimmerman-reprezintă prin muzica dar și versurile sale un punct de reper în cultura pop americană și internațională de mai bine de cinci decenii. O mare parte a celor mai apreciate piese ale sale provin din anii 1960 când s-a impus drept portavocea unei generații în blugi împotriva războiului și a inegalității sociale. Piese precum „Blowin’ in the Wind” sau „The Times They Are a-Changin'” au devenit veritabile imnuri ale mișcărilor americane antimilitariste și pentru drepturi sociale.

Versurile lui Bob Dylan încorporează multe influențe politice, sociale, filosofice și literare, sfidând convențiile din muzica pop și generând o contracultură. Cariera sa artistică se întinde pe mai mult de 5 decenii și explorează și inovează muzica americană, de la stiluri diverse precum folk, blues și country până la gospel, rock and roll și rockabilly, cu puternice influențe din muzica populară engleză, scoțiană și irlandeză.

Anunțul laureatului de anul acesta a fost întâmpinat cu urale de asistența din sala Bursei din Stockholm. Bob Dylan a devenit primul muzician din istorie care a fost recompensat cu Nobelul pentru Literatură. El îi urmează scriitoarei din Belarus Svetlana Alexievitch, laureata de anul trecut.

„Dylan are un statut emblematic. Influența sa în muzica contemporană este profundă”, conform comunicatului Academiei suedeze.

La mai bine de 50 de ani după ce și-a început cariera, Bob Dylan compune în continuare și este deseori în turnee. În luna mai și-a lansat cel de-al 37-lea album de studio, ‘Fallen Angels’.
„Este probabil cel mai mare poet în viață”, a susținut Per Wastberg, membru al Academiei suedeze.

Sara Danius, secretar permanent al Academiei Nobel, a precizat într-o conferință de presă că alegerea lui Dylan pentru premiul Nobel pentru Literatură s-a făcut „cu o mare unitate” în rândul membrilor comisiei.

Premiul pentru Literatură încheie „sezonul” Nobel 2016. Acest premiu este însoțit de o recompensă financiară în valoare de 8 milioane de coroane suedeze -aproximativ 820.000 de euro.

d

Unii scriitori contesta acordarea premiului Nobel pentru literatura lui Bob Dylan

Acordarea premiului Nobel cantaretului american Bob Dylan a provocat nedumerirea unor scriitori, ridicand multe semne de intrebare cu privire la definitia chiar a termenului de scriitor, relateaza AFP.

Bob Dylan este primul cantaret laureat cu Nobelul pentru literatura, in timp ce scriitori importanti precum Philip Roth, Joyce Carol Oates sau Don De Lillo (pentru a mentiona doar scriitori americani) asteapta in van sa fie recompensati cu prestigioasa distinctie.

Dupa anuntul Academiei suedeze, comentariile ironice si-au facut aparitia pe retelele de socializare. „Academia care nu l-a recunoscut niciodata pe Jorge Luis Borges l-a ales pe Dylan …”, se spunea intr-unul dintre acestea.

„Numele lui Dylan a fost adesea citat in ultimii ani, insa intotdeauna acest lucru a fost luat ca o farsa”, isi aminteste Pierre Assouline, unul dintre membrii Academiei Goncourt.

„Sa-i acorzi Premiul Nobel pentru literatura e dureros”, a declarat romancierul pentru AFP. „Imi place Dylan, dar nu are o opera. Cred ca Academia Suedeza s-a facut de ras. Este dispretuitor fata de scriitori”, a completat el.

Scriitorul scotian Irvine Welsh impartaseste aceeasi parere. Pe contul sau de Twitter, romancierul a precizat ca premiul acordat lui Dylan a fost alegerea „unor hippie batrani bolborosind cu prostate fetide”.

Pe de alta parte, scriitorul britanic Salman Rushdie, autorul bestseller-ului international „Versetele satanice”, a preferat fair-play-ul, felicitand „alegerea excelenta” a Academiei Suedeze.

„De la Orfeu la Faiz, cantecul si poezia au fost intotdeauna strans legate. Dylan este mostenitorul genial al traditiei barzilor”, a scris el pe Twitter.

„Puristii si alti plangaciosi vor denunta cu siguranta sacrilegiul, pervertirea spiritului Nobel, insa eu sunt incantat (…)”, a comentat scriitorul Alain Mabanckou, evident „satisfacut” de alegerea Academiei Suedeze.

La randul sau, romancierul Philip Margotin, coautor al unui volum dedicat lui Bob Dylan („Bob Dylan, la totale”, aparut in 2015), lauda alegerea facuta anul acesta pentru Nobelul pentru literatura, apreciind ca autorul celebrului „Like a Rolling Stone” este „marele poet in viata al Americii secolului XX”.

Sursa foto : The QuintPuterea

Sinteza ştire realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

 

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu