Criteriul National

Cercetătorii cred că au descoperit „veriga lipsă” dintre magnetari și pulsari, două dintre cele mai fascinante obiecte cosmice – Spatiul

Cercetătorii cred că au descoperit „veriga lipsă” dintre magnetari și pulsari, două dintre cele mai fascinante obiecte cosmice – Spatiul
octombrie 09
17:42 2020
Oamenii de ştiinţă au descoperit posibila verigă lipsă care face legătura între două tipuri diferite de pulsari, conform unui studiu publicat miercuri în Astrophysical Journal, transmite Space.com citat de Agerpres.

Pulsarii sunt stele neutronice, nucleele superdense ale unor stele ultramasive care au colapsat la sfârşitul vieţii stelare şi care se rotesc extrem de rapid în jurul axei proprii. Pulsarii emit puternice fascicule de radiaţii de la poli şi par că pulsează, sub efectul rotaţiei rapide în jurul axei proprii. fa

Oamenii de ştiinţă au crezut că două tipuri de pulsari – magnetarii, care generează câmpuri magnetice extrem de puternice şi pulsarii obişnuiţi, alimentaţi de rotaţii – emit fascicule de radiaţii în moduri diferite. Însă un nou studiu sugerează că aceste obiecte extrem de puternice au mai multe lucruri în comun decât s-a crezut iniţial.

„Studiul nostru ne-a oferit o nouă înţelegere a stelelor neutronice care dispun de câmpuri magnetice foarte puternice”, a declarat coordonatorul cercetării, Chin-Ping Hu, colaborator al Clusterului RIKEN pentru Cercetări de Pionierat din Japonia.

La 12 martie, oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă emisie de radiaţii gamma prin intermediul instrumentului Burst Alert Telescope de la bordul telescopului spaţial Neil Gehrels Swift Observatory, aparţinând NASA.

Obiectul sursă, nume de catalog J1818.0-1607, despre care oamenii de ştiinţă cred că este un magnetar, a atras imediat mai multe observaţii în spectrul razelor-X cu instrumentul denumit Neutron star Interior Composition Explorer (NICER), de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).

Folosind NICER, cercetătorii au aflat că acest magnetar are o periodicitate a pulsaţiilor de doar 1,36 de secunde, cea mai mică astfel de perioadă identificată vreodată la un magnetar.

De asemenea, ei au aflat că magnetarul este relativ tânăr, formându-se abia acum 420 de ani (din perspectiva noastră, a felului în care-l „privim” pentru că respectivul obiect se află la 16.000 de ani lumină de Pământ, iar ceea ce observă abia acum oamenii de ştiinţă s-a întâmplat cu mult timp în urmă).

În plus, echipa a remarcat că emisiile de raze-X ale acestui magnetar sunt mai reduse decât cele observate la alţi magnetari şi au ajuns la concluzia că aceste emisii sunt, cel puţin în parte, alimentate de rotaţii. Acest amănunt este semnificativ pentru că, de obicei, despre pulsarii alimentaţi de rotaţii se crede că produc astfel de emisii prin rotaţiile lor rapide.

Această descoperire face legătura între aceste două tipuri de stele neutronice şi îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă cum şi de ce astfel de obiecte produc emisii, conform cercetătorilor.

„Observaţii radio recente sugerează că magnetarii ar putea fi cauza unui fenomen misterios denumit emisii radio rapide (fast radio bursts), iar în continuarea cercetării noastre ne vom ocupa de aceste emisii”, a mai precizat Chin-Ping Hu.

Citește și:

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul