Criteriul National

Chimia cosmeticelor

Chimia cosmeticelor
aprilie 23
11:43 2020

Cosmeticele nu sunt o inventie moderna. Oamenii au folosit diverse substante pentru a-si modifica aspectul sau pentru a le accentua trasaturile timp de cel putin 10.000 de ani si, probabil, mult mai mult. Femeile din Egiptul Antic foloseau kohl, o substanta care contine galena pudra (sulfura de plumb – PbS) pentru a intuneca pleoapele, iar despre Cleopatra se spune ca s-au scaldat in lapte pentru a-si albi si a inmuia pielea. Pana in anul 3000 i.Hr., barbatii si femeile din China au inceput sa-si coloreze unghiile cu culori in functie de clasa lor sociala, in timp ce femeile grecesti foloseau carbonat de plumb otravitor (PbCO3) pentru a obtine un ten palid. Argilele au fost macinate in paste pentru uz cosmetic in societatile traditionale africane, iar australienii indigeni folosesc inca o gama larga de roci si minerale zdrobite pentru a crea vopsea corporala pentru ceremonii si initieri.

Astazi, produsele cosmetice sunt afaceri mari. Conform Sondajului privind cheltuielile casnice din 2011, realizat la fiecare cinci ani de Biroul australian de statistica, australienii cheltuiesc in jur de 4,5 miliarde de dolari pe articole de toaleta si produse cosmetice in fiecare an. Publicitatea cosmetica, orientata anterior mai ales catre femei, vizeaza acum un public mai larg ca oricand.

In Australia, un produs cosmetic este definit in conformitate cu legea chimica industriala (notificare si evaluare) Legea 1989 ca ,,o substanta sau preparat destinata plasarii in contact cu orice parte externa a corpului uman” (aceasta include gura si dintii). Folosim produse cosmetice pentru curatarea, parfumarea, protejarea si schimbarea aspectului corpului nostru sau pentru modificarea mirosurilor sale. In schimb, produsele care pretind ca ,,modifica un proces corporal sau previn, diagnosticheaza, vindeca sau amelioreaza orice boala, boala sau defect” sunt denumite terapeutice. Aceasta distinctie inseamna ca sampoanele si deodorantele sunt plasate in categoria cosmetice, in timp ce sampoanele anti-matreata si antiperspirantele sunt considerate a fi terapeutice (vezi produse cosmetice de la perfectbeauty.ro).

In Australia, importul, fabricarea si utilizarea substantelor chimice – inclusiv cele utilizate in produse cosmetice – sunt reglementate de Schema Nationala de Notificare si Evaluare a Produselor chimice industriale (NICNAS) a guvernului australian. NICNAS lucreaza pentru a se asigura ca substantele chimice utilizate in produsele de consum nu provoaca daune semnificative utilizatorilor sau mediului.

In cazul produselor cosmetice, fiecare ingredient continut in produs trebuie evaluat si aprobat stiintific de NICNAS inainte de a fi fabricat sau importat in Australia si inainte de a putea fi utilizat in produse de larg consum. Daca este cazul, NICNAS stabileste limite la nivelul la care un produs chimic poate fi utilizat intr-un produs si, de asemenea, efectueaza recenzii asupra substantelor chimice atunci cand apar noi dovezi. Produsele cosmetice care fac o cerere terapeutica suplimentara (cum ar fi hidratantele care lumineaza pielea) sunt reglementate de o alta organizatie – Administrarea marfurilor terapeutice (TGA). Cosmeticele si alte articole de ingrijire personala trebuie, de asemenea, sa fie etichetate in conformitate cu Regulile privind practicile comerciale din 1991. Prezentul regulament prevede ca toate ingredientele adaugate in mod intentionat sunt inscrise pe eticheta produsului si sunt aplicate de Concurenta australiana si Comisia pentru consum (ACCC).

Exista mii de produse cosmetice diferite pe piata, toate cu diferite combinatii de ingrediente. Doar in Statele Unite exista aproximativ 12.500 de ingrediente chimice unice aprobate pentru utilizarea la fabricarea produselor de ingrijire personala. Un produs tipic va contine orice, intre 15 si 50 de ingrediente. Tinand cont de utilizarea medie a femeilor intre 9 si 15 produse de ingrijire personala pe zi, cercetatorii au estimat ca, atunci cand sunt combinate cu parfumurile, femeile pun in jur de 515 substante chimice individuale pe pielea lor in fiecare zi, prin utilizarea cosmeticelor. Dar ce punem exact pe pielea noastra? Ce inseamna acele nume lungi de pe lista de ingrediente si ce fac? In timp ce formula fiecarui produs difera usor, majoritatea produselor cosmetice contin o combinatie de cel putin unele dintre urmatoarele ingrediente de baza: apa, emulsionant, conservant, ingrosant, emolient, culoare, parfum si stabilizatori de pH.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

AbcSeo

AbcSeo

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul