Criteriul National

Cifrele îngrijorătoare privind execuția bugetară l-au determinat pe președintele României să ceară din nou demisia premierului

Cifrele îngrijorătoare privind execuția bugetară l-au determinat pe președintele României să ceară din nou demisia premierului
mai 08
19:23 2018

1524818020original_declaratie_de_presa_-_27_aprilie_2018_4
România a înregistrat un deficit la bugetul general consolidat de 4,46 miliarde lei, adică 0,48% din produsul intern brut, în primele 3 luni ale anului 2018, în condițiile în care în perioada similară a anului 2017 se înregistrase excedent, de 1,5 miliarde de lei, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor Publice. 
Acești indici l-au determinat pe președintele României Klaus Iohannis să ceară din nou demisia premierului Viorica Dăncilă, „pentru a face loc unor oameni responsabili și competenți”. Comentând execuția bugetară pe primul trimestru, președintele a spus că PSD este incapabil să țină ordine în finanțele publice, iar după trei prim-miniștri și tot atâția șefi la ANAF, cel mai vizibil efect este incertitudinea și lipsa de predictibilitate.În replică, Liviu Dragnea a declarat că președintele Iohannis a prezentat o listă întreagă de minciuni, care pot constitui un atac la siguranţa naţională. Dragnea susține că toate datele economice indică o creştere şi o evoluţie pozitivă, iar premierul nu are niciun motiv să demisioneze.

Declarațiile și schimbul de replici dintre președintele și anumiți lideri PSD au înregistrat un alt episod neplăcut.
Totul a pornit din momentul în care preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut,în cadrul unei conferințe,demisia doamnei Vioricăi Dăncilă, declarând și apreciind faptul că demisia premierului este „imperioasă”.De asemenea,președintele a declarat că evoluţia finanţelor publice este „total nesatisfăcătoare”.
Într-o conferință de presă desfășurată în cursul după-amiezii zilei de 7 Mai,pe durata a aproximativ 15 minute, președintele Klaus Iohannis a acuzat o serie de nerealizări în execuția bugetară față de estimările bugetare.Domnia sa a dat exemplul veniturilor din accize, care „reflectă cel mai fidel degringolada din finanțele publice”.

„Cu toate că au crescut prețurile, au reintrodus acciza pe carburant, totuși colectarea de către ANAF se află la 12 % sub program. Aceasta este performața PSD. Cu toate că românii plătesc prețurile mai mari pentru aproape tot, statul nu colectează veniturile cuvenite”, a spus președintele.

Un alt exemplu – fondurile europene, unde la venituri „suntem cu 37% sub valoarea programată” iar „la cheltuieli cu 43% sub valoarea programată”.

De asemenea, la veniturile din TVA, pilonul „nerealizarea față de program e de 9%”, a arătat domnia sa.

Este a doua cerere de demisie adresată premierului de șeful statului. Pe data de 27 aprilie, după ce premierul a mers în vizită în Israel fără mandat de la Președintele României, Klaus Iohannis a anunțat că îi „retrage încrederea” lui Dăncilă pentru că „nu face faţă poziţiei de premier al României şi transformă guvernul într-o vulnerabilitate pentru România”, motiv pentru care i-a cerut demisia.

f15a7f20bb7f9426e12acb61768d5d37

În replică,președintele PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe Klaus Iohannis că a prezentat „o listă întreagă de minciuni”, contrazicând chiar multe dintre cifrele publicate de Ministerul Finanțelor. Dragnea a susținut tot ieri seară, la Antena 3, că încasările au fost peste cât s-a programat. 

„Palatul Cotroceni nu este proprietatea privată a cuiva – asta ca să lămurim foarte bine lucrurile – şi nici nu poate fi considerată aşa. Este decizia noastră de a marca Ziua Europei, decizia noastră de a nu merge pe calea scandalului şi vreau să fac o precizare: eu, PSD şi Guvernul nu avem niciun război cu preşedintele Iohannis”, a spus liderul social-democrat.

De asemenea,în aceeași notă, primarul general al Bucureștiului Gabriela Firea a reacţionat la declaraţiile preşedintelui Iohannis cu privire la execuţia bugetară.Primarul general al Capitalei a susţinut că „este incredibil cum mistifică realitatea şi cum, timp de un sfert de oră, a vorbit de petele negre din soare, făcându-se că nu vede lumina soarelui pe care o vedem cu toţii”.

Se pare că mărul discordiei este faptul că România a avut un deficit la bugetul general consolidat de 4,46 miliarde lei, adică 0,48% din produsul intern brut, în primele 3 luni ale anului 2018.Aceste cifre oficiale au arătat clar că România a avut un deficit la  bugetul general consolidat de 4,46 miliarde lei, adică 0,48% din produsul intern brut, în primele 3 luni ale anului 2018, în condițiile în care în perioada similară a anului 2017 se înregistrase excedent, de 1,5 miliarde de lei, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor Publice. 

Date din raportul privind execuția bugetară pe primul trimestrul, publicat luni, 7 mai, de Ministerul Finanțelor 

Veniturile încasate din economia internă ,exceptând fondurile Uniunnii Europene au fost de 62.109,0 milioane lei, reprezentând 6,7% ca pondere în PIB şi un grad de încasare față de ținta estimată pentru trimestrul I de 99,0%.  

Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat s-au realizat în proporție de 95,1% şi au reprezentat 3,8% din PIB. Comparativ cu anul anterior veniturile fiscale s-au redus cu 1,5%, iar ca pondere în PIB sau redus cu 0,4 puncte procentuale de la 4,2% în primul trimestru al anului 2017 la 3,8% în primul trimestru al anului 2018 în special ca urmare a diminuării încasărilor din impozitul pe venit determinate de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018.

Încasările din impozitul pe profit au fost în valoare de 3.689,1 milioane lei şi au reprezentat 0,4% din PIB, gradul de realizare fiind de 95,2%. 

Încasările din impozitul pe venit au fost de 6.574,3 milioane lei reprezentând 0,7% ca procent în PIB şi au înregistrat un grad de realizare al programului trimestrial de încasări de 115,5%, grad de realizare datorat, în principal, încasărilor din luna ianuarie. Comparativ cu anul anterior, încasările din impozitul pe venit s-au redus cu 14,9% fiind influențate pozitiv de creșterile efectivului salariaților în economie cu 2,3%1, a câștigului salarial mediu brut cu 25,2%2 și negativ de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018. 

Încasările din impozitele şi taxele pe proprietate s-au realizat în proporție de 95,8%, dar comparativ cu încasările din trimestrul I 2017 au crescut cu 4,5%. 

images-1

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 13.287,4 milioane lei, respectiv 1,4% ca procent în PIB, gradul de realizare al programului de încasări trimestrial fiind de 91,4%. Comparativ cu anul anterior, încasările din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 2,2%, iar ca procent în PIB sau redus cu 0,1 puncte procentuale. În structură, încasările din operațiuni interne au crescut cu 9,32% (+ 1,3 miliarde lei), iar cele din importurile de bunuri au crescut cu 15,16% (+ 246,78 mil. lei) față de primul trimestru 2017. Nivelul veniturilor din taxa pe valoarea adăugată au fost influențate negativ și de creșterea rambursărilor de taxă în primul trimestru al anului 2018 cu 42,4% (un plus de 1,2 miliarde lei) comparativ cu primul trimestru al anului 2017. 

Încasările din accize au fost în sumă de 5.847,2 milioane lei și au reprezentat 0,6% din PIB, gradul de realizare al programului de încasări stabilit pentru trimestrul I fiind de 87,6%. Încasările din accize au crescut comparativ cu cele înregistrate în primul trimestru ala anului 2017 cu 2,6% pe fondul evoluției comerțului cu amănuntul in cazul produselor alimentare bauturi și tutun dar și a evoluției comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, în magazine specializate care a crescut cu 8,2%3 și respectiv 3,7%. 

Sursa foto : http ://google.com

Sinteza acestui material a fost realizat de către Departamentul Financiaral platformei media Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei