Criteriul National

Cifrele îngrijorătoare privind execuția bugetară l-au determinat pe președintele României să ceară din nou demisia premierului

Cifrele îngrijorătoare privind execuția bugetară l-au determinat pe președintele României să ceară din nou demisia premierului
mai 08
19:23 2018

1524818020original_declaratie_de_presa_-_27_aprilie_2018_4
România a înregistrat un deficit la bugetul general consolidat de 4,46 miliarde lei, adică 0,48% din produsul intern brut, în primele 3 luni ale anului 2018, în condițiile în care în perioada similară a anului 2017 se înregistrase excedent, de 1,5 miliarde de lei, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor Publice. 
Acești indici l-au determinat pe președintele României Klaus Iohannis să ceară din nou demisia premierului Viorica Dăncilă, „pentru a face loc unor oameni responsabili și competenți”. Comentând execuția bugetară pe primul trimestru, președintele a spus că PSD este incapabil să țină ordine în finanțele publice, iar după trei prim-miniștri și tot atâția șefi la ANAF, cel mai vizibil efect este incertitudinea și lipsa de predictibilitate.În replică, Liviu Dragnea a declarat că președintele Iohannis a prezentat o listă întreagă de minciuni, care pot constitui un atac la siguranţa naţională. Dragnea susține că toate datele economice indică o creştere şi o evoluţie pozitivă, iar premierul nu are niciun motiv să demisioneze.

Declarațiile și schimbul de replici dintre președintele și anumiți lideri PSD au înregistrat un alt episod neplăcut.
Totul a pornit din momentul în care preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut,în cadrul unei conferințe,demisia doamnei Vioricăi Dăncilă, declarând și apreciind faptul că demisia premierului este „imperioasă”.De asemenea,președintele a declarat că evoluţia finanţelor publice este „total nesatisfăcătoare”.
Într-o conferință de presă desfășurată în cursul după-amiezii zilei de 7 Mai,pe durata a aproximativ 15 minute, președintele Klaus Iohannis a acuzat o serie de nerealizări în execuția bugetară față de estimările bugetare.Domnia sa a dat exemplul veniturilor din accize, care „reflectă cel mai fidel degringolada din finanțele publice”.

„Cu toate că au crescut prețurile, au reintrodus acciza pe carburant, totuși colectarea de către ANAF se află la 12 % sub program. Aceasta este performața PSD. Cu toate că românii plătesc prețurile mai mari pentru aproape tot, statul nu colectează veniturile cuvenite”, a spus președintele.

Un alt exemplu – fondurile europene, unde la venituri „suntem cu 37% sub valoarea programată” iar „la cheltuieli cu 43% sub valoarea programată”.

De asemenea, la veniturile din TVA, pilonul „nerealizarea față de program e de 9%”, a arătat domnia sa.

Este a doua cerere de demisie adresată premierului de șeful statului. Pe data de 27 aprilie, după ce premierul a mers în vizită în Israel fără mandat de la Președintele României, Klaus Iohannis a anunțat că îi „retrage încrederea” lui Dăncilă pentru că „nu face faţă poziţiei de premier al României şi transformă guvernul într-o vulnerabilitate pentru România”, motiv pentru care i-a cerut demisia.

f15a7f20bb7f9426e12acb61768d5d37

În replică,președintele PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe Klaus Iohannis că a prezentat „o listă întreagă de minciuni”, contrazicând chiar multe dintre cifrele publicate de Ministerul Finanțelor. Dragnea a susținut tot ieri seară, la Antena 3, că încasările au fost peste cât s-a programat. 

„Palatul Cotroceni nu este proprietatea privată a cuiva – asta ca să lămurim foarte bine lucrurile – şi nici nu poate fi considerată aşa. Este decizia noastră de a marca Ziua Europei, decizia noastră de a nu merge pe calea scandalului şi vreau să fac o precizare: eu, PSD şi Guvernul nu avem niciun război cu preşedintele Iohannis”, a spus liderul social-democrat.

De asemenea,în aceeași notă, primarul general al Bucureștiului Gabriela Firea a reacţionat la declaraţiile preşedintelui Iohannis cu privire la execuţia bugetară.Primarul general al Capitalei a susţinut că „este incredibil cum mistifică realitatea şi cum, timp de un sfert de oră, a vorbit de petele negre din soare, făcându-se că nu vede lumina soarelui pe care o vedem cu toţii”.

Se pare că mărul discordiei este faptul că România a avut un deficit la bugetul general consolidat de 4,46 miliarde lei, adică 0,48% din produsul intern brut, în primele 3 luni ale anului 2018.Aceste cifre oficiale au arătat clar că România a avut un deficit la  bugetul general consolidat de 4,46 miliarde lei, adică 0,48% din produsul intern brut, în primele 3 luni ale anului 2018, în condițiile în care în perioada similară a anului 2017 se înregistrase excedent, de 1,5 miliarde de lei, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor Publice. 

Date din raportul privind execuția bugetară pe primul trimestrul, publicat luni, 7 mai, de Ministerul Finanțelor 

Veniturile încasate din economia internă ,exceptând fondurile Uniunnii Europene au fost de 62.109,0 milioane lei, reprezentând 6,7% ca pondere în PIB şi un grad de încasare față de ținta estimată pentru trimestrul I de 99,0%.  

Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat s-au realizat în proporție de 95,1% şi au reprezentat 3,8% din PIB. Comparativ cu anul anterior veniturile fiscale s-au redus cu 1,5%, iar ca pondere în PIB sau redus cu 0,4 puncte procentuale de la 4,2% în primul trimestru al anului 2017 la 3,8% în primul trimestru al anului 2018 în special ca urmare a diminuării încasărilor din impozitul pe venit determinate de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018.

Încasările din impozitul pe profit au fost în valoare de 3.689,1 milioane lei şi au reprezentat 0,4% din PIB, gradul de realizare fiind de 95,2%. 

Încasările din impozitul pe venit au fost de 6.574,3 milioane lei reprezentând 0,7% ca procent în PIB şi au înregistrat un grad de realizare al programului trimestrial de încasări de 115,5%, grad de realizare datorat, în principal, încasărilor din luna ianuarie. Comparativ cu anul anterior, încasările din impozitul pe venit s-au redus cu 14,9% fiind influențate pozitiv de creșterile efectivului salariaților în economie cu 2,3%1, a câștigului salarial mediu brut cu 25,2%2 și negativ de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018. 

Încasările din impozitele şi taxele pe proprietate s-au realizat în proporție de 95,8%, dar comparativ cu încasările din trimestrul I 2017 au crescut cu 4,5%. 

images-1

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 13.287,4 milioane lei, respectiv 1,4% ca procent în PIB, gradul de realizare al programului de încasări trimestrial fiind de 91,4%. Comparativ cu anul anterior, încasările din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 2,2%, iar ca procent în PIB sau redus cu 0,1 puncte procentuale. În structură, încasările din operațiuni interne au crescut cu 9,32% (+ 1,3 miliarde lei), iar cele din importurile de bunuri au crescut cu 15,16% (+ 246,78 mil. lei) față de primul trimestru 2017. Nivelul veniturilor din taxa pe valoarea adăugată au fost influențate negativ și de creșterea rambursărilor de taxă în primul trimestru al anului 2018 cu 42,4% (un plus de 1,2 miliarde lei) comparativ cu primul trimestru al anului 2017. 

Încasările din accize au fost în sumă de 5.847,2 milioane lei și au reprezentat 0,6% din PIB, gradul de realizare al programului de încasări stabilit pentru trimestrul I fiind de 87,6%. Încasările din accize au crescut comparativ cu cele înregistrate în primul trimestru ala anului 2017 cu 2,6% pe fondul evoluției comerțului cu amănuntul in cazul produselor alimentare bauturi și tutun dar și a evoluției comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, în magazine specializate care a crescut cu 8,2%3 și respectiv 3,7%. 

Sursa foto : http ://google.com

Sinteza acestui material a fost realizat de către Departamentul Financiaral platformei media Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu