Criteriul National

Colectarea selectiva: un gest individual, beneficii colective

Colectarea selectiva: un gest individual, beneficii colective
mai 12
13:47 2020

AARHUS829.B-5-1000x1000

Intrebati oamenii din jurul vostru: toata lumea pare sa stie cum sa isi sorteze deseurile, dar realitatea este cu totul diferita … Cu toate acestea, acest gest simplu si la indemana tuturor face posibila reducerea emisiilor de CO2, protejarea resurselor naturale si economisirea energiei oferind o a doua viata produselor. Deseurile incinerate, depozitate in aer liber sau aruncate in salbaticie sunt toate deseuri care polueaza mediul si sanatatea noastra pe termen lung. In fiecare an, un cetatean produce mai mult de 500 de kilograme de deseuri, in medie un kilogram si jumatate pe zi. Daca sectorul constructiilor si sectorul agricol sunt in mare parte in fruntea celor mai mari producatori de deseuri, gospodariile ajung totusi pe pozitia a treia cu multe milioane de tone de deseuri. O treime din toate deseurile menajere sunt sau ar trebui sa fie reciclate. Restul merge direct la incinerare sau la depozitul de deseuri.

De multe ori consumatorii nu au informatii si sfaturi practice. Deci, cum va asigurati ca sortati corect? In primul rand, trebuie sa achizitionati cosuri gunoi concepute special pentru asta. Sunt cunoscute sub denumirea de cosuri colectare selectiva. Astfel de cosuri sunt disponibile la sanito.ro, unde mai sunt disponibile si eurocontainere si pubele. Puteti achizitiona asemenea cosuri si apoi puteti aplica o tactica simpla: memorarea culorilor cosurilor de sortare (verde, galben, albastru) si a deseurilor asociate acestora. Aceste cosuri sunt disponibile la sanito.ro in numar foarte mare, permitand tuturor sa isi clasifice deseurile in functie de natura lor: sticla, plastic, carton, cutii de conserve, hartie. Colectarea selectiva se face si pentru deseuri specifice, cum ar fi baterii, medicamente, telefoane si aparate, insa acestea trebuie duse la punctele de colectare dedicate. Sortarea selectiva nu este obligatorie zilnic, trebuie doar sa separati deseurile reciclabile de deseurile menajere pentru a le sorta usor acasa, la serviciu, in vacanta … Daca abordarea este individuala, impactul este colectiv. Sortarea selectiva reduce in special emisiile de CO2, protejeaza resursele naturale si economiseste energie, dand o a doua viata produselor.

Depozitarile si incinerarile (principalele metode de gestionare a deseurilor) si gropile de gunoi deschise elibereaza substante toxice in aer, apa si sol. Contaminarea are consecinte grave asupra mediului (cresterea gazelor cu efect de sera, poluarea apelor subterane si a cursurilor de apa etc.) si a sanatatii, cel mai adesea fiind semnalata o crestere a bolilor respiratorii si a cancerului in randul cetatenilor.

Ubicuitatea plasticului este, de asemenea, una dintre ele. 6,5 miliarde de kilograme de deseuri de plastic ajung in oceane in fiecare an. Plasticul este deosebit de periculos pentru ecosistemele marine care imprastie peste tot sau colecteaza, cu vantul si curentii de aur, deseurile aruncate in salbaticie. Fundul marin se degradeaza, mamiferele care ingereaza plasticul mor prin sufocare si intregul mediu este poluat. Astfel de riscuri ar putea fi limitate sau chiar evitate daca toata lumea ar fi constienta de acestea. Si oceanele nu sunt singurele care sufera. Padurile sunt sufocate si ele, unde mai punem si faptul ca defrisarile sunt o alta amenintare iminenta.

Pentru a face lucrurile asa cum trebuie, trebuie sa constientizam importanta colectarii selective si a reciclarii.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Alexandru Razvan

Alexandru Razvan

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul