Criteriul National

Comisia avertizează România cu infringement în domeniul justiției privind rasismul și xenofobia și procesele echitabile – Esential

Comisia avertizează România cu infringement în domeniul justiției privind rasismul și xenofobia și procesele echitabile – Esential
octombrie 30
23:00 2020

Comisia solicită României să transpună integral legislația UE care incriminează discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură (scrisoare de punere în întârziere) precum și normele UE privind prezumția de nevinovăție.

Comisia Europeană a decis vineri să trimită scrisori de punere în întârziere Estoniei și României, întrucât legislațiile naționale ale acestor țări nu transpun integral și exact normele UE privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.

România nu a definit în mod corect discursurile de incitare la ură, deoarece nu incriminează discursurile de ură care incită la violență. În plus, România incriminează doar discursurile de ură care incită la ură atunci când acest comportament este îndreptat împotriva unui grup de persoane definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică, dar nu și atunci când este îndreptat împotriva unui membru al unui astfel de grup.

Estonia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde la întrebările adresate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat. Decizia-cadru privind combaterea rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (Decizia-cadru 2008/913/JAI) are drept scop să se asigure că, în întreaga UE, anumite manifestări grave ale rasismului și xenofobiei sunt pasibile de sancțiuni penale efective, proporționate și cu efect de descurajare. Comisia continuă să evalueze transpunerea acestei decizii-cadru și în alte state membre și, dacă este necesar, nu va ezita să inițieze alte proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Estonia nu a transpus incriminarea formelor specifice de discursuri de incitare la ură, și anume apologia publică, negarea sau minimizarea vădită a criminalității internaționale și a Holocaustului, atunci când un astfel de comportament este de natură să incite la violență sau la ură. De asemenea, Estonia nu a incriminat în mod corect discursurile de incitare la ură, omițând incriminarea incitării publice la violență sau la ură îndreptate împotriva unor grupuri de persoane și nu a prevăzut sancțiuni adecvate. În sfârșit, Codul penal din Estonia nu garantează că motivația rasistă și xenofobă a infracțiunilor este considerată circumstanță agravantă, astfel încât aceste infracțiuni să fie urmărite penal în mod eficace și adecvat.
Proces echitabil: Comisia solicită Bulgariei, Croației, Ciprului și României să transpună integral normele UE privind prezumția de nevinovăție

Comisia solicită Bulgariei, Croației, Ciprului și României să pună în aplicare integral normele UE privind consolidarea prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale [Directiva (UE) 2016/343].

Această directivă este unul dintre elementele-cheie ale cadrului juridic al UE privind standardele minime comune pentru un proces echitabil, care garantează că drepturile persoanelor suspectate și acuzate beneficiază de protecție suficientă. Directiva consolidează încrederea reciprocă a statelor membre în sistemele lor de justiție penală și facilitează astfel recunoașterea reciprocă a deciziilor în materie penală.

Comisia consideră că măsurile naționale de transpunere notificate de Bulgaria, Croația, Cipru și România constituie doar o transpunere parțială a directivei și că lipsesc anumite dispoziții din directivă. În special, Comisia a identificat deficiențe în ceea ce privește referirile publice la vinovăție, de exemplu, atunci când autoritățile publice se referă la o persoană ca fiind vinovată în declarații publice, precum și în ceea ce privește disponibilitatea unor măsuri adecvate dacă se întâmplă acest lucru.

De asemenea, există lacune în ceea ce privește modul în care persoanele suspectate sau acuzate sunt prezentate, de exemplu în fața instanței, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, și în ceea ce privește dreptul de a fi prezent la proces. Comisia a trimis celor patru state membre o scrisoare de punere în întârziere în mai 2018.

Comisia a trimis avize motivate celor patru state membre, acordându-le două luni pentru a răspunde; în caz contrar, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul