Criteriul National

Comisia de la Veneția, critici dure pentru legea de desființare a Secției speciale și pentru „graba” cu care a fost promulgată

Comisia de la Veneția, critici dure pentru legea de desființare a Secției speciale și pentru „graba” cu care a fost promulgată
martie 21
20:08 2022

Comisia de la Veneția aduce critici dure legii pentru desființarea Secției speciale promovată de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, trecută pe repede înainte prin parlament și promulgată în 11 martie de către președintele Klaus Iohannis. Comisia de la Veneția, sesizată de USR, spune, în punctul de vedere transmis luni, că regretă graba cu care această lege controversată a trecut prin parlament și a fost promulgată”, înainte ca organismul european să își poată formula opinia.

Comisia de la VenețiaFoto: Comisia de la Venetia

Comisia de la Veneția recomandă restabilirea competențelor DNA și DIICOT în investigarea presupuselor fapte de corupție săvârșite de procurori și judecători, în contextul în care cele două parchete specializate au fost excluse din această schemă.

O parte din concluziile Comisiei de la Veneția:

  • „Comisia de la Veneția regretă graba cu care această lege controversată privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a trecut prin parlament și a fost promulgată, fără a aștepta opinia Comisiei.
  • Desființarea SIIJ nu ar trebui să fie un obiectiv în sine. Obiectivul desființării secției ar trebui să fie asigurarea unei mai mari eficiențe în investigarea și urmărirea penală a posibilelor infracțiuni de corupție comise de judecători și procurori.
  • Este neplauzibil ca o structură de procurori nespecializați la nivelul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a celor de pe lângă curțile de apel să fie mai bine pregătită să efectueze investigații privind fapte de corupție decât DNA, parchetul specializat pe astfel de infracțiuni de corupție.
  • Având în vedere autonomia relativă a DNA și DIICOT și independența funcțională, specializarea acestora, experiența și mijloacele tehnice de care dispun, Comisia de la Veneția regretă că, spre deosebire de proiectul de lege pe care l-a evaluat în 2021, legiuitorul nu a restabilit competenţele acestor parchete specializate.
  • În consecință, Comisia de la Veneția recomandă restabilirea competențele acestor două parchete specializate de a investiga și de a urmări penal infracțiunile din competența lor săvârșite de judecători și procurori.
  • Așa cum Comisia a subliniat și în avizul său din 2021, trebuie reformat urgent modul în care sunt abordate plângerile formulate de persoane fizice împotriva judecătorilor și procurorilor. În plus, sunt necesare reguli în temeiul cărora dosarele de urmărire penală să poată fi scoase din competența parchetelor specializate în cazul în care alte persoane sunt cercetate împreună cu magistraţii și/sau trebuie să existe garanții suplimentare împotriva preluării unor astfel de cazuri”.

Citește aici documentul integral

Legea privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în 11 martie, la câteva ore după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit că desființarea Secției Speciale în varianta propusă de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, este constituțională.

Reamintim că USR i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea de desfiinţare a SIIJ propusă de Cătălin Predoiu înainte de emiterea avizului Comisiei de la Veneţia. USR a atras atenția că legea a fost adoptată în Parlament pe repede înainte, fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneţia, spunând că propunerea legislativă făcută de ministrul Justiţiei nu implică desfiinţarea SIIJ, ci o reinventare a acestei instituţii.

Cum este scoasă DNA din ecuație

Actul normativ prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

DNA – singura unitate de parchet specializată în fapte de corupție – este scoasă din schemă, dosarele privind presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați urmând să fie instrumentate de către Parchetul General și de parchetele curților de apel.

Competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu „sistem inspirat de modelul Parchetului European”.

Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară.

Cei 42 de procurori vor fi propuși de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către șefii parchetelor curților de apel și vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede proiectul.

Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel şi de procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale”.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul