Criteriul National

COMUNIUNE PERFECTĂ! Dirijorul Cristian Florea şi Orchestra Naţională de Camră a Republicii Moldova a prezentat un program serios în cadrul festivalului George Enescu!

septembrie 12
11:21 2015

 

 Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova dirijată de Cristian Florea a interpretat sâmbătă 12 Septembrie, la Sala Mică a Palatului lucrări de Warlock, Bartok şi Enescu!

Orche de Camera a Moldovei

Acest ansamblu a fost înfiinţat în 1988 de către muzicianul Alfred Ghershfeld, iar activitatea pe care o susţine a avut şi are o importanţă pentru viaţa spirituală a capitalei Republicii Moldova. Renumită pentru numeroasele turnee din Occident, din Orientul Apropiat şi Mijlociu, orchestra a fost aplaudată pentru calităţile sale interpretative şi vastul repertoriu abordat. În prezent este condusă de mai mulţi ani, de către dirijorul Cristian Florea.

Primul opus din concert a fost Suita Capriol fiind alcătuită dintr o succesiune de dansuri.Materialul muzical se bazează pe teme extrase dintr o culegere de dansuri rmarcabilă denumită Orchegeographie din anul 1589 atribuită lui Thoinot Arbeau.Totuşi armonizarea şi tratarea materialului este creaţia acestui compozitor englez Peter Warlock ( 1894- 1930 ) . Totuşi armonizarea şi tratarea materialului din punct de vedere muzical este garantată prin semnătura plină de originalitate şi inventivitate ale acestui compozitor englez dispărut din viaţă la numai 36 de ani.. Părţile acestei suite respectă planurile şi denumirile iniţiale Basse  Danse,Pavane,Bransles, Pieds en l air, Mattachins.

 

A doua lucrare a fost lucrarea compozitorului maghiar Bela Bartok ( 1881- 1945) Divertimento pentru orchestră de coarde op 113. Aceasta este ultima sa lucrare  înainte de a emigra definitiv în SUA.Compozitorul maghiar a creat acest opus ca urmare a unei comenzi venite din partea lui Paul Sacger, nimeni altul decât dirijorul Orchestrei de Cameră din Basel, susţinător înfocat al muzicii lui Bela Bartok.

Divertimento ul e conceput în tradiţia genului. În această lucrare se foloseşte un limbaj accesibil iar toate cele trei părţi sunt proiectate din punct de vedere arhitectonic în forme cunoscute, tradiţionale.

Acest opus inedit plin de inventivitate este înfăţişat şi după alternanţa părţilor ( repede- lent) asemenea strămoşului său din Baroc, concerto grosso.O altă izbitoare asemănare o va reprezenta atât modelul original de construcţie cât şi dialogul instrumentelor cu valenţe solistice cu grupul   ( alternanţa soli cu tutti).
Nenumăratele contraste dinamice cât şi elementele pulsatorii sunt specifice stilului bartokian ajuns la o maturitate artistică.
Partea mediană  este o proiecţie şi chiar o trimitere la anumite evenimente autobiografice. Bartok era realmente îngrozit de perspectiva războiului şi expansiunea Germaniei naziste în Ungaria…
Partea a III a Alegretto con moto ma semplice este de fapt o încercare extrem de bine reuşită  în care se pot identifica teme preluate şi prelucrate din folclorul românesc şi unguresc, topite cu atâta ştiinţă într un tot cu valoare unitară.Dialogul vocilor se va realiza în diferite registre psiho emoţionale.Intervenţiile viorii şi a cello ului solistice vor anima această desfăşurare extrem de dificilă şi totdată extrem de pregnantă a acestei bijuterii camerale ale secolului al XX lea.Momentul de pizzicato uri a pregătit o codă cu un pregnant caracter triumfal.
După o binemeritată pauză, orchestra de cameră din Republica Moldova a prezentat publicului destul de restrâns Octuorul op 7 în Do Major de George Enescu. Având următoarele părţi: Tres modere, Tres fougueux, Lentement, Mouvement de valse bien rythmee.
Compus la numai 19 ani acesta reprezintă prima capodoperă din creaţia enesciană, apărutî imediat după Sonata a II a pentru pian şi vioară.Această lucrare ce durează 42 de minute este rodul unui tur de forţă nemaiîntâlnit, puţin abordat în muzica de camerăca şi repertoriu de concert.Muzica se desfăşoară practic fără pauze, configurând un arc cvasi simfonic, ce are la bază o singură formă extinsă de sonată.
La mai bine de un secol de la prima audiţie, prin forţa şi deeplinătatea mijloacelor componistico instrumentale inseraate, Octetul reprezintă un punct de referinţă al muzicii secolului al XX lea.
Densitatea lucrării, varierea motivelor, prelucrarea lor în fel şi fel de ipostaze sonore , acumulările, diminuările, augmentările, ranversabilitatea sunt tot atâtea motive de atractivitate a acestui opus foarte inspirat ce depăşeşte limita genului cameral.
Execuţia extrem de sigură, sincronizată, diferenţiată timbral, sensibilă şi având o paletă de nuanţe destul de amplă au fost caracteristicile acestor membrii ce alcătuiesc Orchestra Naţională  de Cameră a Republicii Moldova.
De asemenea, varianta extinsă a Octetului a fost exploatată  ca necesitate , la nivelul orchestraţiei deoarece ansamblul a numărat 23 de membrii. Acest deziderat este deseori aplicat nu numai de instrumentiştii din Republica Moldova dar şi de nume mai sonore ca cel al violonistului Guidon Kremer, în postura sa de solist şi dirijor al celebrei Kremerata Baltică.
Ovaţiile şi aplauzele au avut darul de a mulţumi artiştii!

 

Sursa foto artinfinit.md 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul