Criteriul National

COMUNIUNE PERFECTĂ! Dirijorul Cristian Florea şi Orchestra Naţională de Camră a Republicii Moldova a prezentat un program serios în cadrul festivalului George Enescu!

septembrie 12
11:21 2015

 

 Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova dirijată de Cristian Florea a interpretat sâmbătă 12 Septembrie, la Sala Mică a Palatului lucrări de Warlock, Bartok şi Enescu!

Orche de Camera a Moldovei

Acest ansamblu a fost înfiinţat în 1988 de către muzicianul Alfred Ghershfeld, iar activitatea pe care o susţine a avut şi are o importanţă pentru viaţa spirituală a capitalei Republicii Moldova. Renumită pentru numeroasele turnee din Occident, din Orientul Apropiat şi Mijlociu, orchestra a fost aplaudată pentru calităţile sale interpretative şi vastul repertoriu abordat. În prezent este condusă de mai mulţi ani, de către dirijorul Cristian Florea.

Primul opus din concert a fost Suita Capriol fiind alcătuită dintr o succesiune de dansuri.Materialul muzical se bazează pe teme extrase dintr o culegere de dansuri rmarcabilă denumită Orchegeographie din anul 1589 atribuită lui Thoinot Arbeau.Totuşi armonizarea şi tratarea materialului este creaţia acestui compozitor englez Peter Warlock ( 1894- 1930 ) . Totuşi armonizarea şi tratarea materialului din punct de vedere muzical este garantată prin semnătura plină de originalitate şi inventivitate ale acestui compozitor englez dispărut din viaţă la numai 36 de ani.. Părţile acestei suite respectă planurile şi denumirile iniţiale Basse  Danse,Pavane,Bransles, Pieds en l air, Mattachins.

 

A doua lucrare a fost lucrarea compozitorului maghiar Bela Bartok ( 1881- 1945) Divertimento pentru orchestră de coarde op 113. Aceasta este ultima sa lucrare  înainte de a emigra definitiv în SUA.Compozitorul maghiar a creat acest opus ca urmare a unei comenzi venite din partea lui Paul Sacger, nimeni altul decât dirijorul Orchestrei de Cameră din Basel, susţinător înfocat al muzicii lui Bela Bartok.

Divertimento ul e conceput în tradiţia genului. În această lucrare se foloseşte un limbaj accesibil iar toate cele trei părţi sunt proiectate din punct de vedere arhitectonic în forme cunoscute, tradiţionale.

Acest opus inedit plin de inventivitate este înfăţişat şi după alternanţa părţilor ( repede- lent) asemenea strămoşului său din Baroc, concerto grosso.O altă izbitoare asemănare o va reprezenta atât modelul original de construcţie cât şi dialogul instrumentelor cu valenţe solistice cu grupul   ( alternanţa soli cu tutti).
Nenumăratele contraste dinamice cât şi elementele pulsatorii sunt specifice stilului bartokian ajuns la o maturitate artistică.
Partea mediană  este o proiecţie şi chiar o trimitere la anumite evenimente autobiografice. Bartok era realmente îngrozit de perspectiva războiului şi expansiunea Germaniei naziste în Ungaria…
Partea a III a Alegretto con moto ma semplice este de fapt o încercare extrem de bine reuşită  în care se pot identifica teme preluate şi prelucrate din folclorul românesc şi unguresc, topite cu atâta ştiinţă într un tot cu valoare unitară.Dialogul vocilor se va realiza în diferite registre psiho emoţionale.Intervenţiile viorii şi a cello ului solistice vor anima această desfăşurare extrem de dificilă şi totdată extrem de pregnantă a acestei bijuterii camerale ale secolului al XX lea.Momentul de pizzicato uri a pregătit o codă cu un pregnant caracter triumfal.
După o binemeritată pauză, orchestra de cameră din Republica Moldova a prezentat publicului destul de restrâns Octuorul op 7 în Do Major de George Enescu. Având următoarele părţi: Tres modere, Tres fougueux, Lentement, Mouvement de valse bien rythmee.
Compus la numai 19 ani acesta reprezintă prima capodoperă din creaţia enesciană, apărutî imediat după Sonata a II a pentru pian şi vioară.Această lucrare ce durează 42 de minute este rodul unui tur de forţă nemaiîntâlnit, puţin abordat în muzica de camerăca şi repertoriu de concert.Muzica se desfăşoară practic fără pauze, configurând un arc cvasi simfonic, ce are la bază o singură formă extinsă de sonată.
La mai bine de un secol de la prima audiţie, prin forţa şi deeplinătatea mijloacelor componistico instrumentale inseraate, Octetul reprezintă un punct de referinţă al muzicii secolului al XX lea.
Densitatea lucrării, varierea motivelor, prelucrarea lor în fel şi fel de ipostaze sonore , acumulările, diminuările, augmentările, ranversabilitatea sunt tot atâtea motive de atractivitate a acestui opus foarte inspirat ce depăşeşte limita genului cameral.
Execuţia extrem de sigură, sincronizată, diferenţiată timbral, sensibilă şi având o paletă de nuanţe destul de amplă au fost caracteristicile acestor membrii ce alcătuiesc Orchestra Naţională  de Cameră a Republicii Moldova.
De asemenea, varianta extinsă a Octetului a fost exploatată  ca necesitate , la nivelul orchestraţiei deoarece ansamblul a numărat 23 de membrii. Acest deziderat este deseori aplicat nu numai de instrumentiştii din Republica Moldova dar şi de nume mai sonore ca cel al violonistului Guidon Kremer, în postura sa de solist şi dirijor al celebrei Kremerata Baltică.
Ovaţiile şi aplauzele au avut darul de a mulţumi artiştii!

 

Sursa foto artinfinit.md 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu