Criteriul National

CONCERT OMAGIAL!Sub semnul lui Ion Voicu, la Ateneul bucureştean a fost prezentat un program exclusiv Mozart !

septembrie 12
21:43 2015

 

Mădălin Voicu  a dirijat la Ateneu Orchestra de cameră „Bucureşti Ion Voicu „,ieri 12 septembrie 2015 un program exclusiv W.A. Mozart, cu soliştii Pierre Amoyal şi Ştefan Tarara.

Madalin-Voicu

Descoperind tainele muzicii prin intermediul viorii, Mădălin Voicu a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, pasiunea muzicianului îndreptându-se ulterior asupra dirijatului, de-a lungul timpului fiind îndrumat de muzicieni de prestigiu precum Sergiu Celibidache, Carlo Zecchi, Corneliu Dumbrăveanu, Hans Swarowsky.

Mădălin Voicu a fost dirijor al Filarmonicii „Oltenia”şi al Filarmonicii „Paul Constantinescu”, fiind totodată un invitat permanent al orchestrelor de profil din ţară, iar concertele susţinuteîn străinătate relevă aprecierea de care se bucură artistul şi peste hotare. A susţinut concerte alături de Orchestra de cameră „Bucureşti”, înfiinţată de către distinsul violonist Ion Voicu, iar din anul 2001 Mădălin Voicu este membru de onoare al Academiei Franceze de Ştiinţe, Arte şi Litere.

Alături de cariera sa artistică Mădălin Voicu s-a dedicat între anii 1990-1995 şi unei intense activităţi didactice, la pupitrul Orchestrei Conservatorului din Izmir (Turcia).

Mădălin Voicu este un promotor al tinerelor generaţii de muzicieni, iar prin intermediul Fundaţiei Internaţionale „Ion Voicu”, realizează o serie de concerte, numeroşi artişti fiind răsplătiţi cu premii din partea Fundaţiei.

Divertimento ul. 1 în Re major, K. 136 (125a K6) a fost compus de Wolfgang Amadeus Mozart la Salzburg, la începutul anului 1772, împreună cu divertismentele K 137 și K 138 în perioada celei de a doua și de a treia călătorie în Italia. Lucrarea este alcătuită din trei mișcări, cu păartea a doua lentă.
Evident, este o lucrare de maturitate și, desigur, este influenţată de  școala şi moda italiană, atât de prezentă în epocă.
Dorind o comparaţie cu Eine Kleine Nachtmusik se poate observa că în acest opus se remarcă acea noţiune de „joc” eminamente distractiv . Se distinge o diferență majoră , aceea de utilizare a unui scrieri muzicale care favorizează adesea  virtuozitatea solistică; ceea ce este posibil să se ia în considerare faptul că, în momentul s-a crezut ca ar fi o adăugare la părțile reale.
Acest lucru este atât de evineţiat în prima mișcare, în special, într-o execuție care ține seama de caracterul luminos al acestei compoziții, unele măsuri pot fi luate în râs mai mult sau mai puţin de orice interpret dar nicidecum o întreagă secțiune.
Necesitatea de a curăța şi împrospăta executia a constituit un etalon al acestei orchestre ce a interpretat impecabil din punct de vedere ritmic și cu un sunet luminos. Consider că tocmai acest aspect a fost  principala preocupare în timpul repetiţiilor acestui ansamblu, având în vedere că ambianţa generală a gustat din plin acest opus.

Partea mediană nu este deosebit de dificilă în ceea ce privește direcția, cu excepția, poate a arcuirii frazelor instrumentelor individuale la sfârșitul celui de a treilea mișcării care urmează un contrapunct riguros bazat pe asimetrii.
Aici, ca și în Eine Kleine Nachtmusik, tehnica de atac a fiecărie mișcări este considerat ca momentul cheie în care interpreții transpun prin indicaţile dirijorale cât şi prin semnele de agogică şi de dinamică pe care orice versiune interpretativă poate să aibe sensul  dorit de muzică.

Concertone în Do Major pentru două viori şi orchestră de coarde K190 a urmat în interpretarea  celor doi solişti Pierre Amoyal şi Ştefan Tarara.

Stefan Tarara a intrat in atenția publicului român odată cu ediția din 2014 a Concursului George Enescu, când muzicianul a fost declarat câștigătorul secțiunii vioară.  Stefan a început să cânte la doi ani şi jumătate, însă piatra de hotar a drumului său a reprezentat-o întâlnirea cu Sir Yehudi Menuhin, când avea 10 ani. Acesta l-a ascultat şi l-a încredinţat că are pentru ce să meargă mai departe. „Din acel moment, pentru mine a fost clar că vioara este viaţa mea”, mărturisea tânărul violonist.

Puritatea şi dialogul soliştilor au încântat publicul iar versiuena interpretativă a fost una de excepţie.

După o binemeritată pauză, Orchestra de Cameră Bucureşti Ion Voicu a prezentat Simfonia nr 40 în sol minor, K550 a nemuritorului compozitor Amadeus Mozart.

Simfonia nr. 40 in sol minor de Mozart este una din ultimele trei mari simfonii ale lui compozitorului (nr. 39, 40 si 41) care prin continut si tehnica de compozitie reprezinta un nivel superior al simfonismului epocii, prefigurand perioada beethoveniana ce va urma. Compusa in 1788, in forma clasica in patru parti, simfonia a devenit in timp una din favoritele publicului (se spune insa ca la prima prezentare Mozart ar fi parasit sala), fiind frecvent inclusa in programele de concert ale marilor orchestre.

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu