Criteriul National

CONCERT-OMAGIU IN MEMORIAM SVIATOSLAV RICHTER!Sonate-capodopere, la Ateneu!

septembrie 07
07:39 2015

 

 Marea pianistă Elisabeth Leonkaja a susţinut duminică 6 Septembrie , de la ora 16 30 ,într o frumoasă după amiază un recital la Ateneul Român cu sonate de Fr. Schubert şi J.Brahms in memoriam Sviatoslav Richter.

leonskaja

Aşa cum declara revistei franceze Diapason, „felul în care vedea Richter lumea a marcat pentru totdeauna modul meu de a gândi „.Câştigătoare a competiţiilor Regina Elisabeta, Marguerite Long şi George Enescu  emblematica pianistă „ultima doamnă  a şcolii ruse merge doar pe culmi. Prin autodepăşire şi inteligenţă, prin exigenţă, pasiune ea se plasează în rândul celor mai mari, nu numai de azi, ci şi din trecut.Este la nivelul Clarei Haskil, al lui Lipatti, la care se adaugă modernitatea” susţine criticul Andre Beaucourechliev în revista de specialitate Diapason.

Prima sonată prezentată a fost o lucrare de Schubert, în Re Major D 850 supranumită Gasteiner. O lucrare deosebită din toate punctele de vedere : alconstrucţiei ideilor muzicale, al frumuseţilor imaginilor muzical transpuse, al travalliului,al conducerii frazelor, al reliefării stărilor psiho emoţionale.Interpretată cu acea legendară siguranţă de sine a amintit de urmaşul său spiritual, al celui care a fost omagiat, în semn dedeosebit respect…Sviatoslav Richter.

Problemele tehnice au trecut într un plan îndepărtat iar tot ceea ce a contat a fost acea muticalitate, esenţa oricăror trăiri ce a primat încă de la primul motiv al acestei extrem de nelinmiştite opusuri schunertiene. Ceea ce mi a atras atenţia a fost acea devotată implicare psihică ce relevă un caracter atât de serios, de integru dar şi sensibil al acestei Doamne Elisabeth Leonskaja.

Strălucitoarea vervă şi totodată varietatea inepuizabilă a ideilor schubertiene şi au găsit împlinirea în cea de a doua parte a sonatei, o pagină rafinată ce a fost dominată de contururile unei linii melodice aflate într o perpetuă cîutare de sensuri noi!

Partea a treia Scherzo a avut darul de a prezenta acel caracter eroic, înfăţişat de o fugă ce conşinea ritmuri punctate în succesiune.Momentul de graţie autenticăa fost acela al abordării Trio ului de o frumuseţe şi calmitate ieşită din tipare. Plin fiind de modulaţii motivate sau total neaşteptate, această parte mediană a pregătit revenirea acelor ritmuri punctate într o desfăşurare perfect logică.

Partea a IV aa fost concepută într o formă liberă, atipică de Rondo. Are acea prospeţime ce aminteşte de ambianţa plină de joc al spiritului tânăr, ce contrastează cu pareta precedentă ce se apropia cu acel feeling de spiritul beethovenian încrâncenat şi totodată vehement.

Asemeni unei yâne bune, doamna Leonskaja a oferit o interpretare de  a dreptul antologică, menită să l omagieze pe unul dintre modelele sale pianistice din tinereţe. Îndrăynesc să afirm că Richter are în Doamna Elisabeth acea continuitate, acel discipol spiritual. Beatitudinea şi voioşia acestei sonate cu caracter virtuozistic aparţinând perioadei de tinereşe a lui Fr. Schubert a mai înregistrat o versiune cu totul şi cu totul specială. Iar publicul cunoscător dar şi cel meloman a trăit o experienţă aparte, în audierea live a acestei distinse, remarcabile doamne a pianului…

 

După o binemeritată pauză,Elisabeth Leonkaja a oferit publicului Sonata a III a în fa minor pentru pian, op 5 de Johannes Brahms concepută în cinci părţi şi nu doar ăn cele patru arhicunoscute. Acest opus are trimiteri cu o formă hibridă, înrudită cu sonata şi apropiată noţiunii de divertimento clasic şi pre clasic.

Fiind lucrare de tinereţe, această sonată se impune în repertoriul pianiştilor concertişti consacraţi, având  şi prefaţând acel adevărat stil propriu brahmsian de mai târziu.

Primele trei părţi rapide sunt alternate de două mişcări lente. Măiestrita conducere  a vocilor prin planurile perfect ierarhizate dinamic, tim,bral şi agogic au fost cu succes realizate. Mai mult decât atât, materialul tematic are acea concepţie clară, în care stare de secvenţare e un fel de modus vivendi dar păstrează nealterată acea linişte, acea maiestuozitate a stilului.

Travaliul motivelor metro ritmiceaflate mereu ăn diferite registre şi tonalităţi mai mult sau mai puţin depărtate decât cea iniţială a constituit marca de recunoaştere a tuturor părţilor alerte.

Partea a doua a evidenţiat a plăcută melopee, o atmosferă plină, impregnată de acea reverie tinerească, în care fantezia şi inspiraţia melodică au constituit reperele. Dialogul vocilor şi al ideilorau fusionat într un demers artistic învăluit de acea energieplăcută, de a dreptul vindecătoarew ce o transmite clipă de clipă această Doamnă Leonskaja.

Un alt amănunt deosebit de interesanta fost faptul că această parte a respectat un tipar de împărţire ăn trei episoade distincte ce au expus o muzică plină de nobleţe, tipic romantică.

Prtea a III a a constituit într un Scherzo cu măsură ternară a unui vals cu caracter mai înspăimântător, în care doar cu secţiunea Trio ului muzica se însenineazăp şi oferă un moment de respiro acestui demers muzical deosebit de avântat.

Partea aIV a e de fapt un Intermezzo cu acea indicaţie de a face legătură între ceeea ce a fost prezentat şi ceea ce se va desfăşura în cea de a V a parte, într o viziune plină de eroism.

Concepută într o formă de Rondo în care se impune intreoducerea unui marş ce are darul de a încununa acest opus, concepţia prinde acel contur grandios. Sunt de asemenea demne de a fi trecute în discuţie proporţiile întregii sonate , de a dreptul monumentale cît şi suma de trăiri, de sentimente, de idei muzicale transpuse atît de rafinat ce u avut puterea de a mişca inimile, prin intensitatea şi gradarea acestora, în funcţie de evoluţia ideilor de la prima la ultima notă!

Ovaţiile şi chemările nenunmărate la rampă pe scenă au determinat o pe pianistă să ofere trei bis uri, piese de rezistenşă şi factură diferită: Liszt Visare, Debussy Reflets d en l eau şi partea a treia din Sonata a II a de George Enescu, în semn de profund respect faţă de public, organizatori şi de memoria maestrului George Enescu…

Comentarii

Comentarii

Articole similare

2 Comments

  1. Claire
    Claire septembrie 07, 09:39

    Hi. I watched the recital via live broadcast on Enescu Festival’s homepage.
    Brahms Sonata No. 3 was played as the 1st half. After the break (2nd half) it was Schubert Sonata D. 850.

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu