Criteriul National

Concertul de final al Festivalului George Enescu din 2017 a fost un triumf

Concertul de final al Festivalului George Enescu din 2017 a fost un triumf
septembrie 24
19:48 2017

La Sala Mare a Palatului, pentru a doua seară consecutivă, Orchestra Royal Concertgebouw din Amsterdam, cu maestrul dirijor italian Daniele Gatti a oferit publicul meloman un program divers. Solistul din această seară a fost titratul violonist român Liviu Prunaru. Programul a inclus Uvertura „Eurrianthe” op. 84 a lui Ludwig van Beethoven,Capriccio pentru vioară şi orchestră (aranjament de Cornel Țăranu, după schițele compozitorului) de George Enescu iar după pauză Simfonia nr. 5 în si bemol major op. 100 a lui Serghei Prokofiev.

front

Telespectatorii au putut urmări în transmisiune directă sâmbătă, de la ora 19.20, la TVR 3, TVR HD dar și online pe stream-ul enescu.tvr.ro  acest eveniment care a închis cea de-a XXIII-a ediție a festivalului “George Enescu”.

Evenimentul care a pus punct întregii serii de evenimente din cadrul acestei ediții cu numărul XXIII a Festivalului George Enescu a debutat la ora 19 și 30 de minute la Sala Palatului. Concertul a putut fi urmărit live și pe ecranul din Piața festivalului George Enescu din București. A fost o reîntâlnire cu minunații instrumentiști de la Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam,  dar și cu maestrul italian, dirijorul Danielle Gatti.

Aceștia au interpretat  Uvertura Eurianthe, alături de membri ai Orchestrei Române de Tineret. Lucrarea prezentată a fost inclusă în cadrul programului „Side by Side”.

A urmat o versiune interpretativă de excepție a opusului enescian intitulat „Caprice Roumain’ pentru vioară și orchestră de Enescu , în aranjamentul maestrului Cornel Țăranu). Solistul acestei interesante  și deosebit de atractive lucrări a fost violonistul Liviu Prunaru.

Despre maestrul Liviu Prunaru pot spune ca este unul dintre cei mai versatili muzicieni din actuala generație, find remarcat de la o varsta frageda de chiar la  Lordul Yehudi Menuhin și Alberto Lysyin ce i-au facilitat accesul pentru a studia la Academia Internațională de Muzică Menuhin din Gstaad.

Liviu Prunaru şi-a început cariera cu Orchestra Simfonică Juilliard la Alice Tully Hall în Lincoln Center, iar de atunci el a cântat cu orchestre renumite din lume, cum ar fi, printre altele, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestre de Chambre de Lausanne, Royal Concertgebouw Orchestra și multe altele .

A fost invitat în calitate de solist şi muzician de camera în centrele de muzică din întreaga lume și susţine în mod regulat masterclassuri în Statele Unite ale Americii, Olanda, România, Taiwan, Coreea etc. a înregistrat mai multe CD-uri ca solist.

prunaru

Liviu Prunaru cântă la o vioară Stradivarius de la Royal Concertgebouw Orchestra, fiind prim-concertmaistru al acestei orchestre de renume din Amsterdam.

A fost cu adevărat o manifestare remarcabilă, care a reunit pe unii dintre cei mai valoroşi solişti şi câteva mari orchestre ale lumii, ceea ce transformă, din doi în doi ani principalul eveniment al vieţii muzicale internaţionale.

Opusul enescian este cu siguranţă o lucrare aparte, singulară în repertoriul violonistic pentru că Enescu – o personalitate fantastică, care a trăit nu numai în România, dar şi în Franţa o bună parte din viaţă,. Recunoscut ca un mare dirijor şi bineînţeles un mare compozitor şi pedagog, a fost una dintre cele mai importante figuri ale muzicii primei părţi ale secolului al XX-lea. Din această inspirată, versatilă interpretare se pot face paralele cu piese precum Tzigane de Ravel sau cu Rapsodiile de Bartók , dar şi cu Melodiile lăutăreşti ale lui Pablo de Sarasate. În fapt, Capriciul român este asemeni unui concert pentru vioară şi orchestră, cu un stil foarte special apropiat de cel al lăutarilor, al violoniştilor români de muzică tradiţională. Este scris într-o manieră liberă, iar predominat am remarcat stilul la care desigur Enescu a apelat adesea, în special în cea de-a Treia Sonată pentru pian şi vioară, dar şi în suita Impresii din copilărie.

Viziunea interpretativă a maestrului Liviu Prunaru a fost deosebită. Multitudinea, diversitatea de stări, de culori au transpus publicul meloman ce a umplut la refuz Sala Palatului  într-o stare de graţie. În repertoriul violonistic concertant este chiar unic, iar cu siguranţă această lucrare va mai fi prezentată şi cu alte ocazii.Ca amănunt, maestrul Liviu Prunaru a purtat o ie tradiţională românească.

După o binemeritată pauză, Royal Concertgebouw Orchestra a interpretat cu o deosebită naturaleţe Simfonia a V-a de Prokofiev. Vorbele şi părerile  s-au risipit pe sub scaune şi acolo le-au lăsat, cei care vor reveni peste doi ani la o altă sărbătoare a muzicii deoarece, personal consider că nu are niciun rost să ne limităm  în aprecieri sau în litere pentru a descrie acest uriaş ocean de emoţii. Muzica trebuie interpretată, trăită şi simţită, nu numai disecată, analizată sau comentată…

back

Sursa foto : http://festivalenescu.ro/, Youtube.com,https://cimec.wordpress.com

Cronica acestui concert a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo