Criteriul National

Concertul de final al Festivalului George Enescu din 2017 a fost un triumf

Concertul de final al Festivalului George Enescu din 2017 a fost un triumf
septembrie 24
19:48 2017

La Sala Mare a Palatului, pentru a doua seară consecutivă, Orchestra Royal Concertgebouw din Amsterdam, cu maestrul dirijor italian Daniele Gatti a oferit publicul meloman un program divers. Solistul din această seară a fost titratul violonist român Liviu Prunaru. Programul a inclus Uvertura „Eurrianthe” op. 84 a lui Ludwig van Beethoven,Capriccio pentru vioară şi orchestră (aranjament de Cornel Țăranu, după schițele compozitorului) de George Enescu iar după pauză Simfonia nr. 5 în si bemol major op. 100 a lui Serghei Prokofiev.

front

Telespectatorii au putut urmări în transmisiune directă sâmbătă, de la ora 19.20, la TVR 3, TVR HD dar și online pe stream-ul enescu.tvr.ro  acest eveniment care a închis cea de-a XXIII-a ediție a festivalului “George Enescu”.

Evenimentul care a pus punct întregii serii de evenimente din cadrul acestei ediții cu numărul XXIII a Festivalului George Enescu a debutat la ora 19 și 30 de minute la Sala Palatului. Concertul a putut fi urmărit live și pe ecranul din Piața festivalului George Enescu din București. A fost o reîntâlnire cu minunații instrumentiști de la Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam,  dar și cu maestrul italian, dirijorul Danielle Gatti.

Aceștia au interpretat  Uvertura Eurianthe, alături de membri ai Orchestrei Române de Tineret. Lucrarea prezentată a fost inclusă în cadrul programului „Side by Side”.

A urmat o versiune interpretativă de excepție a opusului enescian intitulat „Caprice Roumain’ pentru vioară și orchestră de Enescu , în aranjamentul maestrului Cornel Țăranu). Solistul acestei interesante  și deosebit de atractive lucrări a fost violonistul Liviu Prunaru.

Despre maestrul Liviu Prunaru pot spune ca este unul dintre cei mai versatili muzicieni din actuala generație, find remarcat de la o varsta frageda de chiar la  Lordul Yehudi Menuhin și Alberto Lysyin ce i-au facilitat accesul pentru a studia la Academia Internațională de Muzică Menuhin din Gstaad.

Liviu Prunaru şi-a început cariera cu Orchestra Simfonică Juilliard la Alice Tully Hall în Lincoln Center, iar de atunci el a cântat cu orchestre renumite din lume, cum ar fi, printre altele, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestre de Chambre de Lausanne, Royal Concertgebouw Orchestra și multe altele .

A fost invitat în calitate de solist şi muzician de camera în centrele de muzică din întreaga lume și susţine în mod regulat masterclassuri în Statele Unite ale Americii, Olanda, România, Taiwan, Coreea etc. a înregistrat mai multe CD-uri ca solist.

prunaru

Liviu Prunaru cântă la o vioară Stradivarius de la Royal Concertgebouw Orchestra, fiind prim-concertmaistru al acestei orchestre de renume din Amsterdam.

A fost cu adevărat o manifestare remarcabilă, care a reunit pe unii dintre cei mai valoroşi solişti şi câteva mari orchestre ale lumii, ceea ce transformă, din doi în doi ani principalul eveniment al vieţii muzicale internaţionale.

Opusul enescian este cu siguranţă o lucrare aparte, singulară în repertoriul violonistic pentru că Enescu – o personalitate fantastică, care a trăit nu numai în România, dar şi în Franţa o bună parte din viaţă,. Recunoscut ca un mare dirijor şi bineînţeles un mare compozitor şi pedagog, a fost una dintre cele mai importante figuri ale muzicii primei părţi ale secolului al XX-lea. Din această inspirată, versatilă interpretare se pot face paralele cu piese precum Tzigane de Ravel sau cu Rapsodiile de Bartók , dar şi cu Melodiile lăutăreşti ale lui Pablo de Sarasate. În fapt, Capriciul român este asemeni unui concert pentru vioară şi orchestră, cu un stil foarte special apropiat de cel al lăutarilor, al violoniştilor români de muzică tradiţională. Este scris într-o manieră liberă, iar predominat am remarcat stilul la care desigur Enescu a apelat adesea, în special în cea de-a Treia Sonată pentru pian şi vioară, dar şi în suita Impresii din copilărie.

Viziunea interpretativă a maestrului Liviu Prunaru a fost deosebită. Multitudinea, diversitatea de stări, de culori au transpus publicul meloman ce a umplut la refuz Sala Palatului  într-o stare de graţie. În repertoriul violonistic concertant este chiar unic, iar cu siguranţă această lucrare va mai fi prezentată şi cu alte ocazii.Ca amănunt, maestrul Liviu Prunaru a purtat o ie tradiţională românească.

După o binemeritată pauză, Royal Concertgebouw Orchestra a interpretat cu o deosebită naturaleţe Simfonia a V-a de Prokofiev. Vorbele şi părerile  s-au risipit pe sub scaune şi acolo le-au lăsat, cei care vor reveni peste doi ani la o altă sărbătoare a muzicii deoarece, personal consider că nu are niciun rost să ne limităm  în aprecieri sau în litere pentru a descrie acest uriaş ocean de emoţii. Muzica trebuie interpretată, trăită şi simţită, nu numai disecată, analizată sau comentată…

back

Sursa foto : http://festivalenescu.ro/, Youtube.com,https://cimec.wordpress.com

Cronica acestui concert a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Revoluția fiscală - o gogoriță națională EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Exprimarea greoaie din textul Ordonanței pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a creat mai degrabă confuzie, în rândul angajaților, decât să confere siguranța pe care și-o doreau guvernanții. Această “revoluție fiscală” declanșată de Guvern a alimentat și mai mult nemulțumirile celor care protestează în stradă săptămână de săptămână.
O adevărată cavalcadă ce a provocat nenumărate neliniști , pe deplin justificate au tot zdruncinat atît încrederea dar mai ales au alimentat temerile tuturor oamenilor de bună credință din Romînia. Promisiunile lansate imediat după începutul acestui an au cauzat o adevărată sarabandă a emisiunilor în care doamna ministră a portofoliului muncii-Lia Olguța Vasilescu a tot fost invitată.
Numai că, din nefericire, din toate acestea s-a desprins ceva ce nu are o finalitate sau ceva care nu va aduce prosperitatea românilor . ‘‘Mult zgomot pentru nimic” ar fi motto-ul acestei adevărate campanii de conștientizare a noii revoluții fiscale. Aceasta își va arăta cu adevărat efectele în cel mai scurt timp.

Cu toate mijloacele moderne de informare , promisiunile și noutatea adusă în practică în domeniul fiscal a determinat ca întreaga clasă politica aflată la guvernare să se plângă deseori că toți oamenii nu le înțeleg deloc rostul sau deja iluzoriul program de guvernare, rămas mereu în urmă sau neonorat din cauze diverse…
Lipsa de transparență este dublată și de o lipsă de comunicare corespunzătoare ce accentuează lipsa resurselor financiare si antrenează nemultumirea majorității cetățenilor, acei buni plătitori de taxe și impozite ! .......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Parteneri:

content writing
clovis.ro