Criteriul National

Concertul de final al Festivalului George Enescu din 2017 a fost un triumf

Concertul de final al Festivalului George Enescu din 2017 a fost un triumf
septembrie 24
19:48 2017

La Sala Mare a Palatului, pentru a doua seară consecutivă, Orchestra Royal Concertgebouw din Amsterdam, cu maestrul dirijor italian Daniele Gatti a oferit publicul meloman un program divers. Solistul din această seară a fost titratul violonist român Liviu Prunaru. Programul a inclus Uvertura „Eurrianthe” op. 84 a lui Ludwig van Beethoven,Capriccio pentru vioară şi orchestră (aranjament de Cornel Țăranu, după schițele compozitorului) de George Enescu iar după pauză Simfonia nr. 5 în si bemol major op. 100 a lui Serghei Prokofiev.

front

Telespectatorii au putut urmări în transmisiune directă sâmbătă, de la ora 19.20, la TVR 3, TVR HD dar și online pe stream-ul enescu.tvr.ro  acest eveniment care a închis cea de-a XXIII-a ediție a festivalului “George Enescu”.

Evenimentul care a pus punct întregii serii de evenimente din cadrul acestei ediții cu numărul XXIII a Festivalului George Enescu a debutat la ora 19 și 30 de minute la Sala Palatului. Concertul a putut fi urmărit live și pe ecranul din Piața festivalului George Enescu din București. A fost o reîntâlnire cu minunații instrumentiști de la Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam,  dar și cu maestrul italian, dirijorul Danielle Gatti.

Aceștia au interpretat  Uvertura Eurianthe, alături de membri ai Orchestrei Române de Tineret. Lucrarea prezentată a fost inclusă în cadrul programului „Side by Side”.

A urmat o versiune interpretativă de excepție a opusului enescian intitulat „Caprice Roumain’ pentru vioară și orchestră de Enescu , în aranjamentul maestrului Cornel Țăranu). Solistul acestei interesante  și deosebit de atractive lucrări a fost violonistul Liviu Prunaru.

Despre maestrul Liviu Prunaru pot spune ca este unul dintre cei mai versatili muzicieni din actuala generație, find remarcat de la o varsta frageda de chiar la  Lordul Yehudi Menuhin și Alberto Lysyin ce i-au facilitat accesul pentru a studia la Academia Internațională de Muzică Menuhin din Gstaad.

Liviu Prunaru şi-a început cariera cu Orchestra Simfonică Juilliard la Alice Tully Hall în Lincoln Center, iar de atunci el a cântat cu orchestre renumite din lume, cum ar fi, printre altele, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestre de Chambre de Lausanne, Royal Concertgebouw Orchestra și multe altele .

A fost invitat în calitate de solist şi muzician de camera în centrele de muzică din întreaga lume și susţine în mod regulat masterclassuri în Statele Unite ale Americii, Olanda, România, Taiwan, Coreea etc. a înregistrat mai multe CD-uri ca solist.

prunaru

Liviu Prunaru cântă la o vioară Stradivarius de la Royal Concertgebouw Orchestra, fiind prim-concertmaistru al acestei orchestre de renume din Amsterdam.

A fost cu adevărat o manifestare remarcabilă, care a reunit pe unii dintre cei mai valoroşi solişti şi câteva mari orchestre ale lumii, ceea ce transformă, din doi în doi ani principalul eveniment al vieţii muzicale internaţionale.

Opusul enescian este cu siguranţă o lucrare aparte, singulară în repertoriul violonistic pentru că Enescu – o personalitate fantastică, care a trăit nu numai în România, dar şi în Franţa o bună parte din viaţă,. Recunoscut ca un mare dirijor şi bineînţeles un mare compozitor şi pedagog, a fost una dintre cele mai importante figuri ale muzicii primei părţi ale secolului al XX-lea. Din această inspirată, versatilă interpretare se pot face paralele cu piese precum Tzigane de Ravel sau cu Rapsodiile de Bartók , dar şi cu Melodiile lăutăreşti ale lui Pablo de Sarasate. În fapt, Capriciul român este asemeni unui concert pentru vioară şi orchestră, cu un stil foarte special apropiat de cel al lăutarilor, al violoniştilor români de muzică tradiţională. Este scris într-o manieră liberă, iar predominat am remarcat stilul la care desigur Enescu a apelat adesea, în special în cea de-a Treia Sonată pentru pian şi vioară, dar şi în suita Impresii din copilărie.

Viziunea interpretativă a maestrului Liviu Prunaru a fost deosebită. Multitudinea, diversitatea de stări, de culori au transpus publicul meloman ce a umplut la refuz Sala Palatului  într-o stare de graţie. În repertoriul violonistic concertant este chiar unic, iar cu siguranţă această lucrare va mai fi prezentată şi cu alte ocazii.Ca amănunt, maestrul Liviu Prunaru a purtat o ie tradiţională românească.

După o binemeritată pauză, Royal Concertgebouw Orchestra a interpretat cu o deosebită naturaleţe Simfonia a V-a de Prokofiev. Vorbele şi părerile  s-au risipit pe sub scaune şi acolo le-au lăsat, cei care vor reveni peste doi ani la o altă sărbătoare a muzicii deoarece, personal consider că nu are niciun rost să ne limităm  în aprecieri sau în litere pentru a descrie acest uriaş ocean de emoţii. Muzica trebuie interpretată, trăită şi simţită, nu numai disecată, analizată sau comentată…

back

Sursa foto : http://festivalenescu.ro/, Youtube.com,https://cimec.wordpress.com

Cronica acestui concert a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu