Criteriul National

Aspecte ale Summit- ului NATO de la Varsovia

Aspecte ale Summit- ului NATO de la Varsovia
iulie 12
00:40 2016

download

Summit-ul NATO de la Varsovia a prilejuit liderilor organizatiei sa stabileasca in cadrul reuniunii istorice anumite lucruri.

 

De exemplu, hotararea luata in unanimitate s-a referit la trimiterea a unui numar m de 4.000 de soldati in zona tarilor baltice si in Polonia.

O alta hotarare a vizat faptul ca, oficial NATO a preluat comanda scutului antiracheta de la Deveselu si a decis infiintarea unei brigazi romano-bulgare de militari. Totodata, din punct de vedere al factorului de securitate in ceea ce priveste Marea Neagra, de acum inainte standardul de operabilitate va fi unul demn de toata increderea.

images

In cadrul acestui summit, acest subiect a fost viu disputat, chiar daca ca nu se va infiinta nicio flota militara in zona, pentru a nu inflama si mai mult Federatia Rusa.

Ultimul summit NATO la care a participat Barack Obama din postura de presedinte al Statelor Unite ale Americii s-a desfasurat la Varsovia in conditii cu totul speciale.

Un aspect alarmant aflat pe  o ordine (neoficiala) a fost acela care problematizeaza Federatia Rusa care a infiintat recent trei divizii a cate 10 mii de soldati, pe care le-a trimis la granita cu tarile baltice.

Si daca stam si analizam lucid si luam fiecare din aceste motive si le integram asemeni unui joc de puzzle, vom descoperi ca interesele ce se disputa in Marea Neagra, in cazul Kremlin-ului si in special a omului politic Vladimir Putin sunt „speciale”.Domnia sa este autorul a mai multor directive si ordine de suplimentare a flotei militare.

Potrivit unor surse aliate, SUA sustin o prezenta navala mai numeroasa a NATO in Marea Neagra, fapt dorit si de Romania. Cu toate acestea, o decizie cu rol ultimativ si concret in acest sens a fost voit trecuta cu vederea,din motive lesne de inteles,quasi diplomatice.

In textul final apare totusi un paragraf despre Marea Neagra in care este mentionata ideea ca o decizie va fi luata in toamna.
Jens Stoltenberg secretarul general al NATO a declarat ca „In primul rand, NATO a intensificat deja prezenta sa in regiunea Marii Negre, prin politia aeriena asigurata de avioanele AWACS, dar si prin sistemul antiracheta. Asadar, NATO are o prezenta masiva in zona.”

varsovia-summit-nato

Totusi, fix inaintea summit-ului, cancelarul german Anghela Merkel si presedintele Frantei Francois Hollande au avut o intalnire cu liderul de la Kremlin.Imediat, intr-o conferinta de presa, Hollande a vorbit despre nevoia unui dialog cu Rusia lui Putin.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a fost de parere ca „nu vedem nicio amenintare imediata impotriva vreunuia dintre aliatii NATO. Rusia nu este un partener strategic, nu suntem intr-un parteneriat strategic cu Rusia, asa cum am incercat sa-l dezvoltam dupa sfarsitul Razboiului rece. Dar nu suntem nici in situatia din timpul Razboiului Rece.”

Prezenta si importanta rolului tarii noastre a fost reliefat si de catre presedintele Klaus Iohannis in cuvinte concise,din care se pare ca ” am obtinut un plan de contingenta dezvoltat.”
„Cu privire la planul de contingenta, am atins un nou nivel. Am obtinut un plan de contingenta dezvoltat, aspect care vizeaza in mod direct Romania si regiunea noastra”, a anuntat Iohannis, intr-o conferinta de presa.

klaus-iohannis-anunt-de-ultima-ora-vot-prin-corespondenta-343301

„Vom avea o brigada multinationala, astfel si acest punct din mandatul Romaniei a fost atins”, a mai anuntat Iohannis,  in conferinta de presa de dupa eveniment.
Domnia sa a aratat ca la aceasta brigada si-au anuntat contributii certe Polonia – cu o companie – si Bulgaria – cu un batalion.
„Vom continua discutiile pentru alte contributii, dar semnele sunt foarte bune”, a precizat seful statului.
Iohannis cere ajutor pentru trei tari din partea NATO
„Ieri am luat decizii majore privind intarirea NATO. Pe baza acestor decizii, strategia NATO ar trebui sa devina mai coerenta pentru cresterea stabilitatii, mai ales in vecinatatea apropiata. Un astfel de efort ar trebui sa ofere posibilitatea partenerilor nostri sa se apere singuri si sa asigure securitatea popoarelor lor prin intermediul scopurilor si institutiilor democratice. Partenerii nostri estici, in special Georgia, Ucraina si Republica Moldova, necesita ajutor sustinut. NATO ar trebui sa reevalueze constant suportul oferit in domenii precum reformele legate de aparare si securitate si sa intareasca sectoarele vulnerabile, inclusiv domeniile cibernetic si energetic. Cerem ca in acest caz contributia acestor parteneri la eforturile internationale sa proiecteze stabilitatea prin intermediul participarii la misiuni si operatii conduse de Alianta”, a spus seful statului.

De asemenea, in ceea ce priveste de problemele de la granita sudica a NATO crizele din Siria, Irak si Libia care amplifica si starnesc multiple amenintari la adresa securitatii-seful statului a aratat si ca Daesh este o amenintare serioasa la adresa securitatii internationale.

a

Activitatea NATO in Marea Egee a adus plus valoare eforturilor internationale privind gestionarea crizei migrantilor si o cooperare practica intre Alianta si UE.
„Credem ca exista potential semnificativ pentru cooperarea NATO-UE in domeniul maritim in Mediterana Centrala si langa. Aprofundarea relatiilor NATO-UE in alte domenii cheie, precum combaterea amenintarilor hibride, apararea cibernetica, comunicatiile strategice, lupta impotriva terorismului si intensificarea cooperarii si coordonarii in cadrul exercitiilor vor aduce substanta. Acestea pot face parteneriatul NATO-UE unul cu adevarat strategic”, a spus Iohannis.
El a conchis ca pentru a aborda eficient amenintarile din vecinatate, atat in est, cat si in sud, este nevoie de cooperare la granite cu partenerii, incurajand in acelasi timp asumarea la nivel local si acceptarea eforturilor Aliantei, precum si o mai mare sinergie si cooperarea cu organizatiile internationale si regionale.

xxx

Presedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, alaturi de alti sefi de stat si de guvern, un scurt dialog cu presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, presedintele Letoniei, Raimonds Vejonis, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul Italiei, Matteo Renzi. Presedintele Klaus Iohannis si astazi la Summitul NATO care se desfasoara la Varsovia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anuntat vineri seara, ca NATO a aprobat o prezenta militara multinationala in Romania sub conducere romaneasca, relateaza agentiile internationale de presa. Aceasta prezenta va consta intr-o brigada alcatuita in principal din efective romane si bulgare.

NATO isi consolideaza pozitia in Europa de Est prin seria de consultari,discutii si hotarari luate.

Intr-un moment  crucial de dupa Brexit  presedintele american Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel, premierul demisionar britanic David Cameron si presedintele francez Francois Hollande au luat i decizii vis a vis de ajutorul pentru Afganistan si cooperarea cu Ucraina.
Barack Obama – care a asistat la Varsovia la ultimul sau summit al NATO – a avertizat opinia impotriva riscurilor unui Brexit care s-ar prelungi si ar afecta stabilitatea financiara si securitatea in Europa. „Nimeni nu are interes in negocieri conflictuale si prelungite” asupra iesirii Regatului Unit din UE, a lansat presedintele american, subliniind ca relatia transatlantica isi traieste, poate, „momentul sau cel mai important de la sfarsitul Razboiului rece”.
SUA sunt preocupate de riscurile cu care o astfel de incertitudine ar face sa se impovareze economia mondiala.

 

e

Pe de o parte,Marea Britanie care e putere nucleara si membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU ar putea sa-si piarda din influenta parasind UE si, prin ricoseu, sa slabeasca Europa. Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a replicat ca revine Londrei dreptul sa angajeze aceste negocieri in urma referendumului din 23 iunie, dar a asigurat ca UE le va aborda in spirit constructiv. “Eu nu le voi face in maniera ostila”, a declarat Juncker, conchizand ca este in “interesul tuturor” ca Regatul Unit sa ramana un partener solid. “Marea Britanie nu va juca un rol mai mic in lume”, a asigurat, la randul sau, premierul britanic demisionar David Cameron la sosirea la summit.
received_10154265035397463
Uniunea Europeana si NATO au anuntat, de altfel, organizarea unui referendum referitor la cooperarea lor, in special in schimbul de informatii.

De aceea, va urma o perioada in care se va trece la dotarea cu drone puternice, avand baza in Sicilia, si sa sprijine cu informatii operatiunea navala a UE impotriva traficantilor de migranti si a traficului de arme in Mediterana. Dupa doi ani de la summit-ul de la Newport (Tara Galilor), care luase act de noua situatie creata in Europa dupa anexarea Crimeii de catre Rusia, cele 28 de tari membre ale NATO si-au finalizat noua strategie in estul continentului.
Ele au decis sa trimita patru batalioane (a cate 600 pana la 1.000 de oameni fiecare) in tarile baltice si in Polonia, cu scopul de a descuraja Rusia de orice aventurism teritorial.

2

 

“Aceste batalioane vor fi robuste si multinationale. Un atac impotriva unui aliat va fi astfel considerat un atac impotriva intregii Aliante”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Ei vor fi incadrati de SUA, Germania, Marea Britanie si Canada, care vor furniza grosul trupelor, cu participarea la scara mai mica a altor tari ale Aliantei, ca Franta si Belgia (cu cate 150 de oameni fiecare). Cu riscul de a provoca mania Moscovei, NATO a dat semnalul constituirii scutului sau antiracheta in Europa, care dispune de acum inainte de o “capacitate operationala initiala”. “Instalatiile, cu baze in Turcia, Romania si Spania, sunt acum in masura sa functioneze sub un comandament NATO si un control al NATO”, a anuntat Jens Stoltenberg.

1
Alianta Nord-Atlantica ramane totusi deschisa sa restabileasca dialogul cu Rusia cu scopul de a evita orice incident susceptibil sa degenereze si de a restabili o anume stabilitate in Europa. “Vom pune accentul pe acest dialog” in timpul dineului sefilor de stat si de guvern vineri seara, la Varsovia, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.
Un pic mai virulent si incisiv, presedintele francez Francois Hollande a declarat ca Rusia nu este “niciun adversar, nicio amenintare” si a negat orice “vocatie a NATO de a exercita presiuni in relatia dintre Europa si Rusia”.
Cele 28 de tari membre ale NATO si-au reafirmat angajamentul de a-si majora bugetele apararii pana la 2 % din PIB pentru a face fata noilor amenintari, nu doar in Est, ci si in Sud, din partea jihadisitilor.

Ingrijorator si alarmant ramane faptul ca numai 5 din cele 28 de state membre au atins acest obiectiv. Ca exemplu, costurile europenilor comparativ cu cele ale canadienilor in acest domeniu ar necesita o crstere cu 3% in 2016. “Mai avem inca un drum lung de parcurs”, dar o cotitura” a fost facuta”, a estimat Stoltenberg. Presedintele francez a insistat pe necesitatea ca alte tari europene sa suporte in mai mare masura povara luptei impotruva terorismului. “Franta va face ceea ce trebuie, dar nu mai mult”, a spus el.

Summitul-NATO-de-la-Varsovia--Cele-mai-importante-decizii-care-s-au-luat
Agresiunea continua a Rusiei va provoca cu siguranta raspunsul NATO cat si o prezenta mai mare a aliantei in Europa de Est, au averviner Statele Unite, informeaza Reuters. „Ceea ce demonstram este ca daca Rusia continua acest mod de comportament agresiv, vor exista un raspuns si o prezenta mai mare in Europa de Est”, a declarat consilierul adjunct al presedintelui Barack Obama pentru securitate nationala Ben Rhodes. „Vom face tot ce este necesar pentru a apara alianta si membrii estici ai aliantei”, a adaugat, intr-o conferinta pe marginea summitului NATO de la Varsovia.

Concluziile cat si efectele acestor masuri se vor materializa in viitorul apropiat.Ca si in alte prilejuri, factorul strategic,pozitia avantajoasa din punct de vedere politic si intelepciunea pot salva Romania si totodata o pot ajuta sa redevina o forta in actualul context,numai daca isi va respecta angajamentele si tratatele.

internet-6

Sursa foto: http://google.com

Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor sef al ziarului Criteriul National

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo