Criteriul National

Concluziile Simpozionului Internațional “Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”

Concluziile Simpozionului Internațional “Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”
iulie 09
10:29 2018

Sâmbătă, 7 iulie 2018, la Mănăstirea Dervent (Galiţa, comuna Lipniţa, județul Constanța), s-au desfășurat, timp de peste 6 ore, lucrările Simpozionului Internațional “Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”, organizat de Arhiepiscopia Tomisului – Departamentul Cultural-Educațional și Mănăstirea Dervent, în parteneriat cu Asociația Națională Cultul Eroilor Regina Maria, filiala județeană Constanța și cu Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House, ca parte a Programului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”, derulat în comun de către instituțiile menționate.
1

Participanții – istorici, cercetători, oameni de cultură și clerici din România, R. Moldova și nordul Bucovinei, Ucraina – au prezentat și dezbătut principalele drame colective și individuale ale românilor în ultimii 100 de ani: războaiele mondiale, represiunea comunistă (închisori, lagăre, Canal, munca silnică, ostracizarea elitei, persecuțiile politice și religioase, domiciliile forțate, epurările), exilul românesc, lichidarea identității și conștiinței românești în Basarabia și Bucovina, deportările colective, masacrele de la Lunca și Fântâna Albă, dramele refugiaților basarabeni și bucovineni în România etc. În cadrul Simpozionului a fost prezentată expoziția de fotografii „Fețe simple ale unei istorii anevoioase” (organizator: Serghei Hakman, regiunea Cernăuți, Ucraina).
Au fost prezentate în special cauzele și efectele unor tragedii colective precum supliciile din închisorile comuniste ale elitei românești militare, politice, administrative și religioase, deportările colective din Basarabia și nordul Bucovinei, episoadele de canibalism consemnate în perioada marii foamete sovietice din Basarabia, schimbările de frontieră și segmentarea Bucovinei, masacrele de la Lunca și Fântâna Albă (1941) și au fost evidențiate episoadele tragice ale unor eroi și martiri români mai puțin cunoscuți, printre care Sebastian Stanca (preot, istoric şi scriitor ardelean, memorialist al primului război mondial), Constantin Hagea (avocat, ziarist și om politic român, director al publicației Ardealul), preotul militar Constantin Popescu (Constanța), Nicolae Gherșcan (învățător, Coșuleni/Dranița, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți).

3

Principalele concluzii ale Simpozionului: în ultimii 100 de ani, au existat procese istorice de amplitudine care au alterat grav conștiința națională, etica și încrederea colectivă, identitatea românească; unele evenimente istorice (exterminarea elitei românești în comunism, comunismul în sine sau foametea din 1946-1947) pot fi văzute ca proiecte/experimente de lichidare a identității și conștiinței naționale românești; aceste procese au generat (și au fost însoțite de) drame colective și suferințe individuale, multe dintre acestea încă necunoscute sau insuficient documentate; supraviețuirea identitară românească a fost posibilă prin asumarea conștientă a unui destin tragic de către comunități locale sau români exemplari, care au devenit astfel modele de rezistență, credință, curaj; istoria României consemnează, în special în ultimii 100 de ani, numeroase episoade eroice și martirice rămase și astăzi în nedrept anonimat; trăsătura dominantă a acestora o reprezintă asumarea până la capăt a iubirii de Țară; aceste episoade au făcut posibilă supraviețuirea administrativă și morală a României, supraviețuirea unui proiect de țară al românilor; motorul acestor modele de rezistență a fost credința într-un viitor mai bun al acestei Țări; este necesar un efort susținut de documentare și valorizare publică a acestor episoade, mai ales în Anul Centenar; pentru consolidarea memoriei colective, este nevoie de o Carte Albă a memoriei colective românești, o Carte Albă a eroilor și martirilor români, care să colecteze și să integreze, simbolic, cazurile individuale de eroism și martiriu produse în spațiul istoric românesc între 1918 și 2018.

4
Participanții la Simpozion au decis ca evenimentul să se desfășoare anual, cu aceeași tematică, “Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”, la Mănăstirea Dervent, întrucât tema suferinței individuale și colective este astăzi vitală din perspectiva stimulării interesului public pentru valorizarea modelelor de rezistență și pentru consolidarea memoriei identitare a poporului român. Alocuțiunile prezentate la prima ediție a Simpozionului vor fi publicate într-un volum al Conferinței, care va fi publicat în Anul Centenar.
Prin ineditul și anvergura tematică, prin participarea la eveniment a unor nume sonore ale elitei naționale de profil (Marius Oprea, istoric și cercetător, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, istoricii Ion Negrei și Anatol Petrencu din R. Moldova), prin valoarea documentară a contribuțiilor prezentate, Simpozionul internațional de la Dervent reprezintă prima mare manifestare științifică de anvergură internațională organizată în județul Constanța în 2018 pentru omagierea Centenarului Marii Uniri.

Constanța, 9 iulie 2018

Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului președinte dr. Dorin Popescu pentru acest comunicat de presă ce ilustrează minunata activitate desfășurată

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu