Criteriul National

Concluziile Simpozionului Internațional “Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”

Concluziile Simpozionului Internațional “Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”
iulie 09
10:29 2018

Sâmbătă, 7 iulie 2018, la Mănăstirea Dervent (Galiţa, comuna Lipniţa, județul Constanța), s-au desfășurat, timp de peste 6 ore, lucrările Simpozionului Internațional “Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”, organizat de Arhiepiscopia Tomisului – Departamentul Cultural-Educațional și Mănăstirea Dervent, în parteneriat cu Asociația Națională Cultul Eroilor Regina Maria, filiala județeană Constanța și cu Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House, ca parte a Programului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”, derulat în comun de către instituțiile menționate.
1

Participanții – istorici, cercetători, oameni de cultură și clerici din România, R. Moldova și nordul Bucovinei, Ucraina – au prezentat și dezbătut principalele drame colective și individuale ale românilor în ultimii 100 de ani: războaiele mondiale, represiunea comunistă (închisori, lagăre, Canal, munca silnică, ostracizarea elitei, persecuțiile politice și religioase, domiciliile forțate, epurările), exilul românesc, lichidarea identității și conștiinței românești în Basarabia și Bucovina, deportările colective, masacrele de la Lunca și Fântâna Albă, dramele refugiaților basarabeni și bucovineni în România etc. În cadrul Simpozionului a fost prezentată expoziția de fotografii „Fețe simple ale unei istorii anevoioase” (organizator: Serghei Hakman, regiunea Cernăuți, Ucraina).
Au fost prezentate în special cauzele și efectele unor tragedii colective precum supliciile din închisorile comuniste ale elitei românești militare, politice, administrative și religioase, deportările colective din Basarabia și nordul Bucovinei, episoadele de canibalism consemnate în perioada marii foamete sovietice din Basarabia, schimbările de frontieră și segmentarea Bucovinei, masacrele de la Lunca și Fântâna Albă (1941) și au fost evidențiate episoadele tragice ale unor eroi și martiri români mai puțin cunoscuți, printre care Sebastian Stanca (preot, istoric şi scriitor ardelean, memorialist al primului război mondial), Constantin Hagea (avocat, ziarist și om politic român, director al publicației Ardealul), preotul militar Constantin Popescu (Constanța), Nicolae Gherșcan (învățător, Coșuleni/Dranița, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți).

3

Principalele concluzii ale Simpozionului: în ultimii 100 de ani, au existat procese istorice de amplitudine care au alterat grav conștiința națională, etica și încrederea colectivă, identitatea românească; unele evenimente istorice (exterminarea elitei românești în comunism, comunismul în sine sau foametea din 1946-1947) pot fi văzute ca proiecte/experimente de lichidare a identității și conștiinței naționale românești; aceste procese au generat (și au fost însoțite de) drame colective și suferințe individuale, multe dintre acestea încă necunoscute sau insuficient documentate; supraviețuirea identitară românească a fost posibilă prin asumarea conștientă a unui destin tragic de către comunități locale sau români exemplari, care au devenit astfel modele de rezistență, credință, curaj; istoria României consemnează, în special în ultimii 100 de ani, numeroase episoade eroice și martirice rămase și astăzi în nedrept anonimat; trăsătura dominantă a acestora o reprezintă asumarea până la capăt a iubirii de Țară; aceste episoade au făcut posibilă supraviețuirea administrativă și morală a României, supraviețuirea unui proiect de țară al românilor; motorul acestor modele de rezistență a fost credința într-un viitor mai bun al acestei Țări; este necesar un efort susținut de documentare și valorizare publică a acestor episoade, mai ales în Anul Centenar; pentru consolidarea memoriei colective, este nevoie de o Carte Albă a memoriei colective românești, o Carte Albă a eroilor și martirilor români, care să colecteze și să integreze, simbolic, cazurile individuale de eroism și martiriu produse în spațiul istoric românesc între 1918 și 2018.

4
Participanții la Simpozion au decis ca evenimentul să se desfășoare anual, cu aceeași tematică, “Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”, la Mănăstirea Dervent, întrucât tema suferinței individuale și colective este astăzi vitală din perspectiva stimulării interesului public pentru valorizarea modelelor de rezistență și pentru consolidarea memoriei identitare a poporului român. Alocuțiunile prezentate la prima ediție a Simpozionului vor fi publicate într-un volum al Conferinței, care va fi publicat în Anul Centenar.
Prin ineditul și anvergura tematică, prin participarea la eveniment a unor nume sonore ale elitei naționale de profil (Marius Oprea, istoric și cercetător, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, istoricii Ion Negrei și Anatol Petrencu din R. Moldova), prin valoarea documentară a contribuțiilor prezentate, Simpozionul internațional de la Dervent reprezintă prima mare manifestare științifică de anvergură internațională organizată în județul Constanța în 2018 pentru omagierea Centenarului Marii Uniri.

Constanța, 9 iulie 2018

Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului președinte dr. Dorin Popescu pentru acest comunicat de presă ce ilustrează minunata activitate desfășurată

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Despre „dreptatea” care cere ”justiție” și importanța ei - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dintru început, pentru a vă asigura, cu toată sinceritatea, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că acest material nu este conceput a fi unul strict tehnic, înveșmântat în termeni academici greoi. Cu aceeași deschidere vreau să vă mulțumesc și să vă asigur totodată că acest material nu se vrea a fi unul complet, deoarece în rândurile de mai jos voi încerca să realizez o sinteză a unor considerații pe baza evidențelor, în care mi-am propus temerara clarificare a noțiunilor de „dreptate” și de ”justiție”, văzute din mai multe unghiuri de vedere. De aceea, tot ceea ce este cuprins în spațiul acestui material este pur subiectiv dar și perfect argumentat. Luând în considerare acestea, orice fel de încercare de a aduce laude sau dimpotrivă de a cere desființarea totală sau parțială, prin forța și justețea argumentelor vă revin în integralitate, indiferent de natura sau de scopul motivării dumneavoastră în prealabil.

Ca urmare a tuturor celor convenite, ceea ce voi realiza direct sau indirect poate fi comentat și analizat, dezbătut deoarece numai într-o asemnea manieră, prin varietatea punctelor de vedere, prin cumulul de informații și forța argumentelor sustenabile ce creează punți de legătură.De aceea se poate vorbi deschis, fără menajamente despre aceste concepte, virtuți în această societate postmodernă măcinată de griji, de consumerism cât și de vicii.

Din punctul meu de vedere, această opțiune de a avea păreri și de a le susține reprezintă și respectă cu adevărat libertatea și demnitatea oricărui semen. Iar puterea reală, justificată la care oamenii speră să găsească ajutor este dată de către Acel Creator, care are grijă de fiecare dintre noi și care ne inspiră sau ne poate transforma în creațiile sale apropiate, desăvârșite Lui. Urmând acest fir călăuzitor, aș îndrăzni să vă spun că nu voi folosi în acest caz doar simple metafore, ci totul se dorește să fie legat de rolul și semnificația care i se acordă noțiunilor extinse de dreptate, de justiție.

Din cele mai vechi timpuri, chiar din momentul în care Cain l-a ucis pe Abel se produce în lume o separație între prigoniți și victimă, între ucigaș și cel ucis, sacrificat din răutate .Aceasta cse va transmite și se va amplifica tuturor generațiilor, inclusiv celor din actualitate. Setea de răzbunare de răutate a lui Cain cât și a urmașilor săi se poate identifica fără niciun fel de impediment.Tot așa, ideea de jertfă, de asumare a urmașilor lui Abel a constituit chiar unul dintre atributele omenești de prim rang. Însă, între aceste modele transparente există și alte atribute,virtuți (posibil moștenire a scânteii divine,a harului cu care suntem fiecare dintre noi înzestrați) precum dreptatea,cinstea,corectitudinea dar și justiția.

Numai că, din momentul izgoniți din grădina Edenului a protopărinților noștri Adam și Eva, aceste caracteristici psihice și volitive nu au mai fost că la început,în binecuvântatul moment al Creației.Răzvrătirea, ascultarea de șarpe,călcarea poruncii a dus la pervertirea omului cât și a întregii creații de pe pământ. Automat,sentimentele faptele și gândurile „de a fi ca Dumnezeu” și de a stăpâni,de a cunoaște creația s-au amestecat într-un mod incredibil. De aici înainte, moartea, păcatul au devenit firești tuturor, ca și setea anumitor semeni de a clama dreptatea, de a invoca fondat justiția omenească.

Revenind la unul dintre cele mai importante motive care au generat acestea văzute ca fiind antagonice- pe de o parte Dreptatea Lui Dumnezeu materializată prin izgonirea din Rai și nedreptatea lui Cain care l-a ucis pe fratele său Abel-putem descoperi și alte fațete ale acestor evenimente consemnate în Cartea Cărților.

Unii exegeți ai Vechiului Testament precum sfântul Chiril al Alexandriei interpretează însă în profunzime textul, plecând de la pedeapsa înşeptită pentru cel care l-ar ucide pe Cain din cartea Facerii .Surprinzător sau nu, în opinia acestui om înduhovnicit nu ar fi vorba doar de un singur păcat, ci de o înlănţuire de şapte păcate, care au pus stăpânire pe Cain. Deja când Dumnezeu i se adresează, vorbindu-i despre natura păcatului, Cain comisese trei din cele şapte.

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei