Criteriul National

CONSECVENŢĂ ROMANTICĂ!Maestrul Horia Andreescu a dirijat impecabil Orchestra Konzerthaus din Berlin la Ateneu!

septembrie 11
21:28 2015

 Orchestra Konzerthaus din Berlin dirijată de maestrul Horia Andreescu, alături de pianistul Rudolf Buchibeneder au interpretat lucrări de Brahms şi Dvorak, astăzi 11 Septembrie, de la ora 16 30, pe scena Ateneului Român!

Konzerthaus Berlin

De a lungul vremurilor, în istoria muzicii au existat momente faste, favorabile demersului artistic. Un asemenea moment de graţie îl reprezintă perioada Romantică. În spaţiul german, personalitatea lui Johannes Brahms a fost una covârşitoare.

Pianistul după amiezii din data de 11 Septembrie a fost o prezenţă de excepţie. Având o experienţă vastă, a oferit o versiune interpretastivă unică, plină de vigoare dar şi de înţeles Concertului numărul 1 în re minor , op 83.Considerat a fi de către unii comentatori ca fiind un fel de ” simfonie cu pian obligat ” ceea ce la prima vedere ar diminua rolul exponenţial al solistului, compozitorul dar mai ales pianistul Johannes Brahms a dat formei concertante o amploare simfonică contzinînd linia predecesorului său Beethoven. Fapt foarte cunoscut era amănuntul conform căruia iubitorii epocii admirau bravura tehnică manifestată prin adevărate cascadorii instrumentale. Copnceptul acestui minunat concert invită la echilibru, echidistanţă şi în partea mediană la introspecţie.

Prima parte Maestoso a debutat cu o introducere amplă a orchestrei ce a expuscele două teme contrastante. Prima este hotărâtă, energică cea de a doua tristă, lirică, evocativă. Pianul va expuneţi va debuta în acel ethos specific brahmsian, reiterând motivele grupurilor tematice în aceeaşi ordine . O scurtă şi deplin de bine reliefată cadenţă atipică în mijlocul părţii I va pregăti expunerea unei dezvoltări a acestei întinse forme de sonate.

Acurateţea execuţiei cât şi reliefarea culorilor instrumentale au fost admirabil evidenţiate de către maestrul Horia Andreescu.

horia-andreescu

Pasajul de octave în succesiune va apregăti falsa repriză reiterată de aceleaşi motive din debutîn cu totul alte tonalităţi înrudite cu cea de bază.Substanţa sonoră rafinată dar şi densă va asigura cadrul necesar etalării Reprizei în acelaşi caracter hotărât şi avântat, urmată de o Codă plină de inventivitate în care se va intercala o cadenţă. Pasajele concluzive vor încununa această primă parteîn acelaşi caracter eroic şi avântat.

Partea a II a este în tonalitatea omonimă, Re Major, într o atmosferă atât de specifică acelui romantism post Bach, în carestructurilemotivelor, frazelor şi perioadelor se leagă atât de firesc, logic.

Într un echilibru al stărilor psiho emoţionale, pianul va expune materialul sonor în tuşe rafinate, sonorităţi ce se vor completacu acelea orchestrale, la fel de mobile.Forma de lied bipartit se vaîncheia în acceaţi atmosferă caldă şi plină de optimism.

Partea a III a fost concepută în formă de sonată rondo în care pianul va domina tot discursul muzical.Caracterelel eroice, lirice, confesive vor coexista într un mod foarte prietenos, Tema secundă va evoca acel coral solemn, din partea mediană ce va asigura acel echilibru atât de necesar al formei.Introducerea unui episod în fugato al orchestrei va diversifica stilistic unul dintre episoade cu rol de trecere , de autentică dezvoltare. O cadenţă plină de vitalitate şi strălucire va pregăti un final atent construit. Execuţia solistului a fost una cât se poate de remarcabilă.

Aclamat la scenă deschisă a oferit ca bis o parafrază după celebrele valsuri de Johann Strauss într o versiune tehnică şi expresivă de mare inspiraţie.

După pauză, orchestra din Berlin dirijată de Horia Andreescu a prezentat publicului Simfonia a IX a în mi minor op.95 „Din lumea nouă „. Chiar compozitorul a denumit o încă de la prima audiţie de al New York din 1893., pentru a sublinia că a fost proiectată sub impresia sejurului său de doi ani pe continentul american.

Tema este de inspiraţie cehă. Totuşi această simfonie va continua şi cu alte inspiraţii provenite din muzica indienilor sau chiar ale negrilor de pe plantaţii.Acest lucru nu înseamnă automat că Dvorak ar fi plagiat aceste melodii ci doar a utilizat anumite particularităâi ca ritmurile punctate, structuri ale gamei pentatonice. Acestea au creionat un caracter insolit chiar exotic.

După introducerea lentă va urma partea întâi într o formă de sonată cu două teme contrastante.

Partea a II a Lento este de fapt o tristă cantilenă şi va fi încredinţată cornului englez. Tema e sugestivă amintind de cântecele populaţiei americane, înrudite cu cele ale indienilor.

Partea a III a Scherzo cu caracter avântat va fi redată asemeni unui dans excepţional, într o gândire componistică, Dvorak va reliefa originile slave în tipicul unor dansuri specifice.

Partea a IV aAllegro con fuoco va debuta cu acel elan ce va readuce toate elementele precedente. Cele două planuri cel eroic cât şi cel liric se vor contopi într o mişcare plină de patos şi efervescenţă.

Excelenta colaborare dintre ansamblu şi reputatul dirijor român au creat o versiune interpretativă de excepţie a acestui adevărat hit dintre simfonii.Nenumăratele chemări  şi ovaţii prelungite au întregit într un mod admirabil acest concert.

Orchestra a bisat începutul celei de a patra părâi a acestei nemuritoare simfonii

 

Surse foto www.rbb-online.de jurnalul.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu