noiembrie 24
08:58
2020
Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă materializarea unui gol total de venituri fiscale și din contribuții de asigurări plus alte venituri la nivelul anului 2020 (potrivit execuției cash) de aproximativ 6,5-7,5 mld. lei (circa 0,65%-0,75% din PIB). ”Acest gol provine pe de o parte din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligațiile amânate la plată de firme, precum și din probabilitatea ridicată ca sumele aferente închirierii benzilor de frecvență 5G să nu fie încasate în anul curent.”, se arată în Opinia Consiliului pe marginea celei de-a treia rectificări. Instituția condusă de Daniel Dăianu apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 potrivit metodologiei cash în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP.
Trebuie menționat faptul că acest gol de venituri identificat de CF la nivelul anului 2020 este recuperabil în anul următor sprijinind execuția cash. Din perspectiva execuției potrivit metodologiei ESA, aceasta nu este influențată de elementele identificate de CF care conduc la acest gol de venituri pentru anul în curs.
Ce mai arată concluziile Consiliului Fiscal:
- Șocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune. Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe țări din UE în trimestrul II din acest an. Trimestrul III a consemnat o revenire puternică a activității economice .Combaterea Pandemiei și a crizei economice induse a reclamat o mobilizare de resurse exemplară. Bugetele publice au trecut în prim plan pentru combaterea efectelor pandemiei și crizei economice, chiar dacă bănci centrale au continuat, sau extins operațiuni neconvenționale -prin relaxare cantitativă (QE) și rate de politică monetară foarte joase (inclusiv negative în termeni nominali în cazul BCE).Ce practică însă economii dezvoltate (în care se emite monedă de rezervă), inclusiv achiziții masive de obligațiuni guvernamentale, nu își permit economii emergente, care se confruntă cu constrângerea valutară, care au economii mai puțin robuste, cu deficite importante.
- Valul doi al Pandemiei întrerupe/încetinește revenirea economiilor în trimestrul IV a.c. În UE se profilează o evoluție în formă de W a economiilor din cauza unei probabile contracții economice în trimestrul IV din acest an, după cum anticipează BCE și CE. Se prognozează un declin al activității economice în UE de 7,4% în acest an.
- Proiectul celei de-a treia rectificări bugetare majorează proiecția de deficit bugetar pentru anul 2020 cu 0,5 pp din PIB, respectiv până la un nivel de 9,1%, în principal ca urmare a impactului nefavorabil și de amploare asupra încasărilor bugetare al facilității de amânare la plată a obligațiilor bugetare, a deteriorării cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior, precum și a unor neajunsuri în construcția bugetară.
- Dincolo de nivelul extrem de ridicat al deficitului bugetar pentru anul în curs, care va conduce la o majorare corespunzătoare a datoriei publice, poziția finanțelor publice de la finele anului 2020 este importantă întrucât reprezintă punctul de pornire al construcției bugetare pentru anul 2021. Chiar dacă execuția bugetară aferentă anului 2020 cuprinde și unele elemente de tip one-off(evaluate de CF la circa 1,5-2% din PIB,din care 0,4 pp finanțate prin transferuri UE), respectiv măsurile destinate luptei cu efectele pandemiei COVID-19, o foarte mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală și se va manifesta și în viitor.
- Considerând măsurile de politică fiscală deja adoptate (majorarea pensiilor,salariilor, alocațiilor pentru copii potrivit calendarului anunțat de Guvern) și eliminând măsurile de tip one-off, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8% din PIB.
- Având în vedere că efectele pandemiei se vor manifesta și în anul 2021, cel puțin o parte din măsurile one-offvor fi probabil menținute, ceea ce ar conduce la un punct de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 și mai ridicat, posibil în jur de 9% din PIB. Ultimii ani au consemnat o creștere puternică a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială ca procent în PIB și venituri fiscale. Această evoluție, din păcate, se reflectă și în creșterea puternică a deficitului structural al bugetului public. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială reprezentând 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situație nu este sustenabilă în sine și cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesității corecției macroeconomice și bugetare.
- În acest context, caracterizat de niveluri foarte înalte ale deficitului bugetar, este obligatorie o corecție care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar și care să ancoreze așteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare. O corecție macroeconomică imaginată ca fiind ajutată printr-o scădere drastică a dobânzilor pe piață monetară din România, prin injecții substanțiale de lichiditate de către BNR și operații cu titluri de stat pe piața financiară internă, este contraproductivă; s-ar pierde încrederea în moneda națională, inflația ar fi stimulată mult, ar fi un dezastru pentru stabilitatea financiară și economică.
- Anunțarea unui plan multianual credibil deconsolidare fiscală/bugetară ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei.Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât și venituri fiscale/bugetare în creștere. Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare.
- Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil; toți cetățenii și firmele să plătească -să se elimine portițe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite. O absorbție intensă de fonduri europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027 (prin apariția Planului european de Redresare Next Generation EU de 750 miliarde euro, din care România ar beneficia de 33,2miliarde euro)ar ajuta mult efortul de corecție macroeconomică în următorii 3-4 ani.
