Criteriul National

Constanța este un oraș minunat

Constanța este un oraș minunat
iunie 17
11:18 2017

constanta

Bineînțeles, primul motiv pentru care iubesc Constanța este faptul că în fiecare dimineață mă trezesc cu briza mării-n nas. Ador Constanța pentru că azi dimineață am făcut o baie în mare înainte să mă spăl pe dinți, la 30 de minute după ce m-am ridicat din pat. Aproape oriunde ai locui în Constanța, ești la maxim jumătate de oră distanță de mers pe jos până la cel mai apropiat petec de plajă.

La Constanța nu se mai înghite mazăre

Al doilea cel mai bun motiv pentru care constănțenii se pot considera fericiți este că Mazăre nu mai e! Ca primar, Răducu a făcut în 15 ani pentru Constanța cât a făcut într-un an pentru Mamaia. Astfel, în timp ce Mazăre a tocat anul în 2014 65 de milioane de lei din banii constănțenilor ca să își poată plimba cocalarul pițipoanca pe promenada modernizată a Mamaiei, în Constanța cele mai frumase clădiri se prăbușesc și vestigii de mii de ani sunt distruse de primărie cu bună știință. Mazăre a avut abilitatea să înțepenească în memoria colectivă a pensionarilor și cocalarilor faptul că este cel mai potrivit primar prin două proiecte. Asigurarea unui climat propice pentru cocalari (Mamaia) și pomana electorală periodică către pensionari (aka pachetul de alimente) l-au făcut pe Mazăre șefu’ la constănțeni timp de aproape un deceniu jumate. Trebuie menționat că măgăriile lui nu prea au ajuns la urechile locuitorilor urbei întrucât aproape toată presa locală este a lui sau a acoliților. Mai mulți jurnaliști mi-au spus că presa din Constanța nu scrie aproape niciodată despre nasoalele a două entități: PSD și RAJA (regia locală de apă).

De toate pentru toți

Un alt avantaj pe care îl are constănțeanul este proximitatea stațiunilor de interes. Dacă ieși la ora 6 de la birou, la 7 poți deja să stai cu berea’n bot pe plajă în Vamă. Dacă ești familist, și vrei ceva liniște, nimic mai simplu. Arunci colacul și gălețica în portbagaj și-ți trimiți partenerul cu soacra și copilul la Eforie (nu contează care). Poți să nici n-ai bani de autobuz, ai Mamaia la un pas distanță. Dacă ești hipiot, ești cel mai câștigat, pentru că în extrasezon orice stațiune este pustie, terenul ideal pentru boemi sau sinucigași.

constanta_pietre

Acasă pentru mai multe etnii

Constanța este unul dintre cele mai multiculturale orașe din România, dacă ținem cont de diversitatea etniilor care locuiesc aici încă din vremuri uitate. În orașul de la malul gârlei trăiesc cele mai mari comunități de turci, tătari și machedoni. Astea sunt cele mai importante trei grupuri minoritare, însă locuitorii constanței sunt întregiți și de lipoveni, bulgari, greci și armeni. Ce mi se pare mișto la adunătura asta pestriță este că, deși au fost mioritizate, comunitățile încă își păstrează vechile obiceiuri. Orice constănțean autentic are cel puțin câțiva prieteni turci, tătari și mache. Aceștia din urmă, au rareori convenții amoroase cu alte etnii (cel puțin oficial), se remarcă printr-un vocabular în care ți se pare că litera “ț” este omiprezentă și sunt vizual opulenți, deși nu toți au bani. În ceea ce îi privește pe turci, ca profan, nu am remarcat nicio diferență față de români, exceptând numele. La tătari însă, fizionomia asiatică le trădează originile și am impresia ca le cam place rock-ul.

“Sarmale + Cola = Love”

Constanța nu este orașul cu cea mai dezvoltată cultură graffiti, dar se poate lăuda cu cele mai spirituale mesaje pe zidurile orașului. Cele mai multe mesaje pot fi văzute pe zidurile din zona de promenada a costănțenilor, respectiv pe peretele falezei. Unul dintre cele mai celebre mesaje este “Mă gândesc la tine în multe feluri, foarte des” iar unul dintre cele mai vechi, pe care nici marea nu l-a spălat, este “It’s all gone, Mazăre!”. Și alte inscripții sunt cel puțin la fel de inspirate:  “Sarmale + Cola = Love”, “Hai să ne petrecem timpu’, dacă tot îl pierdem”, “Capră, misionar”, “Constanța e locu’, aici începe și se termină totu’”, “Aș putea să scriu poeme cu buzele pe gâtul tău” sau “Cine citește e prost”.

O nouă colecție de baruri

Dacă ești adeptul șprițului, și ești, Constanța este locul ideal de stat pe sub mese. În ultimii ani, zona peninsulară a cunoscut o adevărată revoluție a bodegii. De altfel, piața Ovidiu și portul Tomis reprezintă perimetrul fierbinte al orașului. Portul turistic, cu cele vreo 20 de crâșme îți asigură mai ales partea de potol, iar zona piața Ovidiu și străduțele pietonale aferente îți dezvăluie o colecție de baruri noi nouțe. Zona, care începe să semene în oarecare măsură cu centrul vechi din București este în plină expansiune și poți găsi prețuri chiar și pe bugetul băutorului de PET-uri.

În Constanța îți sare peștele în farfurie

Un alt avantaj pentru constănțeni îl reprezintă accesul facil la pește și scoici proaspete. Dacă n-ai chef să stai cu bățul în apă, poți să faci oricând o plimbare prin portul Tomis. Acolo găsești mai mereu câte o șalupă întoarsă de pe mare cu marfă fresh. Iar prețurile sunt mai mult decât ok. Acum câteva zile am cumpărat de la niște pescari 2 kile de midii cu 10 lei, în condițiile în care o porție de 400 de grame la restaurantul de langă locul tranzacției, costă 34 de lei.

Si astea sunt doar câteva motive pentru care Constanța este un oraș minunat.

Ciao, șaule!

panorama

Surse foto : www.criteriul.ro

Redacția ziarului Criteriul Național mulțumeşte domnului jurnalist Enghin Ibram, partener al acestei platforme media

 

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo