Criteriul National

Constanţa, la mulţi ani cu hărnicie! Nu te implici…suferi de domnie?

ianuarie 02
10:25 2016

1

Mare sărbătoare, alai mare, petreceri, urări, artificii, muzică și bună dispoziție, sute, mii, milioane de mesaje, urări, îmbrățișări și felicitări. Și, apoi – – – biiip – – – ne întoarcem împăcați în ograda noastră romantică numită Constanța. Veșnic venerată  de alte orașe pentru situarea ei la malul mării și ignorată de locuitorii ei, care liniștiți mângâie pisica la știri sau de către cei mai înstăriți patrioți care își rezervă vacanțe all inclusive în Turcia fără să mai fi călcat la Muzeul de Istorie și Arheologie sau la Mozaicul Roman tocmai din școala generală, sau poate nici atunci. Suntem și noi totuși europeni. Cum să nu ți umple inima de mândrie când privești imaginar orașul de sus peste care se așterne pastelatul covor constănțean urban insalubru dominat de betoane, asfalt, cu rablele la loc de cinste pe trotuar, nori de poluare și așa-numitele „Spații Verzi” care orice altă culoare au (pământie sau curcubeul ambalajelor aruncate) numai verzi nu sunt ?

Dar cum se spune de atâtea ori  „trebuie să rămânem optimiști”, fie că ne aflăm la coadă la supermarket, fie că nu ne vizităm rudele, fie că nu ne convine jobul, fie că nu facem sport si am uitat de muzee, teatre și lectură, fie ca n-am călcat niciodată pragul unei asociații umanitare sau ecologice, fie că nu ne implicăm în administrație și politică, fie că sforăim la știri și nu mai vedem cazurile sociale în care mii de oameni sfârșesc de foame, frig, boli sau accidente generate de ruginitele sistemele de organizare centrale si locale. Cum ” să dau eu Constanța mea pe toata America?”  No way!

Cu tot succesul administrativ, sunt câțiva locuitori ai orașului care afirmă sus și tare că ar trebui să facem mai mult. Greu de explicat de ce nu-i satisface coada de la Cin-Cin sau reducerile de la Mall. Ei spun că ar trebui ca noi, locuitorii de rând, să ne implicăm mai mult în problemele comunității și că ar trebui sa fim mai uniți. Așa că se străduiesc în zadar să demonstreze condițiile axiomatice de funcționare ale unei societăți bazate pe cunoașterea culturii locale și calitatea noastră naturală de a ne sprijinii aproapele. În acest sens, o mână de activiști voluntari au inițiat mai multe campanii ecologice și umanitare. Aceste campanii au scopul de a promova artiștii și cultura locală (concerte de muzică clasică, expoziții de pictură și grafică) iar pe de alta parte au scopul de a îmbunătăți confortul familiilor nevoiașe sprijinindu-i în amenajarea gospodariilor, a grădinilor de legume, la reconstrucția gardurilor, a adăposturilor pentru animale și în plantarea de pomi fructiferi.,,Până când sistemele de educație, cultură și protecție socială se vor reforma, noi comunitatea trebuie să facem mai mult decât să lustruim ecranul touch al telefonului” – mai spun activiștii constanteni pe grupurile de dialog online.

La Pecineaga ,la fix 45 de km de Constanța , Florin si Claudia Cănănău au șapte copii și locuiesc într-un fost grajd – ei cumpărau legume importate din Turcia de la aprozarul satului pentru că nu-și permiteau să construiască un gard pentru o grădină de legume, lucru realizat de elevii CNMB înaintea Sfintelor Paști din 2014.

 Curaj că se poate! 

Gradina Pecineaga

Vă mai recomandăm:

Mai mulți elevi au ajutat o familie nevoiașă din Mereni

Voluntari cu suflet mare – Litoral TV

Cum sa-ti petreci duminica facand ceva util: natura, miscare, curatenie, muzica

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu