Criteriul National

Copiii expusi la mai multe limbi straine ii inteleg mai bine pe cei din jur

Copiii expusi la mai multe limbi straine ii inteleg mai bine pe cei din jur
februarie 08
07:10 2016

DSC_9968Un nou studiu, publicat în prestigioasa revistă științifică Psychological Science, de patru cercetători de la Universitatea din Chicago, arată că acei copii care vorbesc mai multe limbi îi înțeleg mai bine pe cei din jur.

Teoria oamenilor de știință s-a conturat după un experiment social, care s-a desfășurat astfel: au rugat un adult să li se adreseze copiilor monolingvi, bilingvi și copiilor care au fost expuși la o limbă străină să mute obiectele care blocau vederea adultului. Copiii au putut vedea mașini de jucărie de diferite mărimi, chiar și o mașină mai mică pe care adultul nu o putea vedea. Când adultul a spus: ”Văd o mașină mică” și i-a solicitat copilului să o mute, copilul bilingv și cel expus la o limbă străină au mutat mașina de mărime medie – adică cea mai mică mașină pe care adultul o putea vedea – un procent de reușită de 75%. Copiii monolingvi au reușit să mute mașina corectă într-un procent de doar 50%. Copiii expuși la alte limbi au fost capabili să înțeleagă o perspectivă diferită, sugerează studiul care a fost efectuat pe copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 ani.

“Concluzia relevată de studiul american am observat-o și eu, din practică, de foarte mulți ani, însă abia acum avem dovezi palpabile care să ne demonstreze că micuții multilingvi sau cei expuși la alte limbi au o percepție mai profundă asupra realității înconjurătoare. Totodată, am observat că avantajele comunicative dovedite de copiii poligloți pot avea origini sociale și că expunerea multilingvistică a copilului poate fi cheia dezvoltării sale sociale, cu efecte foarte bune pe termen lung”, declară specialistul în educație Ștefania Filip, coordonatorul Centrului Educațional Helen Doron English. În același timp, specialistul afirmă că dacă ne raportăm la adulți, deja a devenit o axiomă zicala conform căreia persoanele care vorbesc mai multe limbi au avantaje atât din punct de vedere profesional, cât și în viața sa personală. “De aceea, opinia mea profesională este că nu e nimic nenatural să ne expunem copiii la mai multe limbi străine. Din contră, vom avea plăcuta surpriză să constatăm că micuții noștri vor înțelege mult mai bine ce se întâmplă în jurul lor, iar efectele pozitive se vor resimți chiar și atunci când vor deveni adulți. Ne bucurăm să putem oferi educație de cea mai bună calitate copiilor prin cursurile specializate de predare a limbii engleze ca limba maternă de la Helen Doron English. Locațiile Helen Doron English sunt în toată țara și noi centre educaționale se deschid în mod constant pentru a aduce cât mai aproape de copii și de părinți educația de calitate”, declară specialistul în educație Ștefania Filip, coordonatorul Centrului Educațional Helen Doron English.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu