Criteriul National

Coronavirus: Remdesivir grăbește vindecarea cu 5 zile și reduce riscul mortalității cu 72% – Rezultate finale – Coronavirus

Coronavirus: Remdesivir grăbește vindecarea cu 5 zile și reduce riscul mortalității cu 72% – Rezultate finale – Coronavirus
octombrie 09
16:41 2020

Rezultatele finale ale studiilor clinice arată că medicamentul antiviral Remdesivir, produs de Gilead Sciences, grăbește vindecarea persoanelor cu Covid-19 cu 5 zile în comparație cu pacienții care iau placebo, după ce testele preliminare arătau o grăbire a vindecării cu 4 zile, au anunțat joi compania și cercetătorii, relatează Reuters.

La pacienții care erau pe oxigen când au primit pentru prima oară medicamentul, remdesivir – vândut și sub denumirea Veklury – a redus timpul de recuperare cu șapte zile în comparație cu placebo, în cazul căruia timpul de recuperare e de 29 de zile, potrivit unui studiu pe 1.062 de pacienți, publicat în New England Journal of Medicine.

Studiul final a analizat datele cu privire la un tratament pe parcursul a 29 de zile, față de studiul preliminar publicat în mai și care viza rezultate după 15 zile de tratament.

Medicamentul companiei Gilead a fost printre primele folosite ca tratament împotriva noului coronavirus și unul dintre medicamentele folosite recent pentru a-l trata pe președintele Donald Trump.

Remdesivir a primit autorizare de utilizare condiționată de la FDA-ul american pe 1 mai, iar de atunci a fost autorizat pentru a fi folosit în mai multe țări.

Rezultatele studiului general au sugerat că medicamentul ar putea reduce mortalitatea, dar beneficiul nu a fost important din punct de vedere statistic. Cu toate acestea, într-o analiză separată care viza doar pacienții care au primit oxigen, medicamentul a părut să reducă riscul de deces cu 72% în ziua 15 și 70% până în ziua 29.

Cu această analiză, ”am putea avea date care sugerează că tratarea paciențul pe oxigen cu remdesivir ar putea reduce semnificativ riscul de deces comparativ cu alte grupuri”, a spus doctorul Andre Kalil, expert în boli infecțioase la University of Nebraska Medical Center și principalul autor al studiului.

Țările europene se confruntă cu o penurie de Remdesivir din cauză că stocurile, limitate, se termină, au anunțat oficialii din mai multe țări UE, în condițiile în care numărul de cazuri crește, iar Statele Unite au cumpărat cea mai mare parte a producției companiei Gilead.

Situația din România

În România, mai multe spitale au anunțat că nu mai au Remdesivir.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a spus că de la începutul lunii iulie până acum bolnavilor de COVID-19 li s-au administrat 11.829 de doze de Remdesivir, iar în depozite mai sunt încă 4.000 de doze.

El a susținut că în aceste zile se încheie un contract pe baza căruia există promisiunea achiziționării de la producător a 12.000 de doze de Remdesivir în luna octombrie. Dozele de până acum au fost donație de la Comisia Europeană, iar acum ar urma să fie achiziționate contra cost, de la producător, prin achiziții ale Ministerului Sănătății.

„Rămâne să evaluăm fiecare pacient în parte și să vedem dacă se încadrează în acele criterii în care poate beneficia de acest tratament cu Remdesivir, pentru că nu îl acorzi în orice condiții și nu oricărui pacient”, a insistat ministrul Sănătății într-un interviu pentru Digi 24.

Tătaru a spus că tot ce se folosește pe plan mondial pentru tratarea bolnavilor de COVID-19 se folosește și în România, inclusiv Remdesivirul sau Hidroxiclorochina.

„Nu trebuie să rămânem la acea constantă, să înțelegem că avem un tratament off label. Nu avem un tratament specific coronavirus, avem un tratament general antiviral, care poate ameliora evoluția unei boli, dar nu avem acel tratament minune care să oprească această boală. Folosim tot ce se folosește la nivel mondial, în contextul în care avem criza pe care o avem la nivel mondial când vorbim de Remdesivir”, a arătat Nelu Tătaru.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul