Criteriul National

Coronavirus: Șase luni de pandemie în cifre – Coronavirus

Coronavirus: Șase luni de pandemie în cifre – Coronavirus
septembrie 10
18:38 2020
La 11 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății declara epidemia de COVID-19 drept „pandemie”, considerând că noul coronavirus poate fi „ținut sub control”. Peste 120.000 de persoane contractasera SARS-CoV-2 până la momentul respectiv și în jur de 4.200 își pierduseră viața, majoritatea în regiunea Wuhan a Chinei continentale, scrie AFP.

Șase luni mai târziu, în 10 septembrie, cifrele sunt amețitoare: 28 de milioane de infecții au fost depistate în întreaga lume, peste 900.000 de oameni pierzând lupta cu COVID-19, potrivit numărătorii efectuate de AFP pe baza datelor oficiale.

Din China în întreaga lume

Depistat în Wuhan la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, SARS-CoV-2 a pornit într-o călătorie de globalizare accelerată.

La 11 martie, când a fost declarată pandemia, virusul circula deja pe cinci continente dar două treimi din cazurile identificate erau încă în Asia.

Însă în Europa virusul avea să se se răspândească în cel mai rapid ritm: în a doua jumătate a lunii martie peste 80% din noile cazuri depistate la nivel mondial erau pe vechiul continent. Europa s-a confruntat cu cea mai severă săptămână a pandemiei între 10 și 16 aprilie: 282.763 de noi cazuri și 27.447 de decese.

Epicentrul global al pandemiei s-a mutat apoi în Statele Unite urmate de America Latină. În SUA, după New York, statele americane s-au confruntat rând pe rând cu un „prim val” care pare să nu se aplatizeze. La sfârșitul lunii iulie autoritățile responsabile de sănătatea publică din SUA raportau 470.000 de cazuri într-o singură săptămână.

Epicentrul în America Latină

Țările Americii Latine au asistat la creșterea abruptă a numărului de noi cazuri și decese din luna iunie, înregistrând în jur de jumătate din noile fatalități raportate la nivel mondial pe aproape întreaga durată a verii până în prezent, devenind cea mai afectată regiune din lume, cu peste 300.000 de morți și aproape 8 milioane de contagieri.

Orientul Mijlociu (1.625.285 de cazuri și 39.038 de decese), Africa (1.323.325 cazuri și 31.893 decese) și mai ales Oceania (30.306 cazuri, 841 decese) rămân, potrivit cifrelor oficiale cel puțin, cele mai cruțate regiuni însă pandemia a luat din nou avânt în Asia, cu o medie de 80.000 de noi infecții raportate zilnic, în special în India.

Stabilizare globală

Per total, ritmul de răspândire a pandemiei pare să se fi stabilizat de la jumătatea lunii august, în jur de 260.000 de noi cazuri și 5.500 de decese fiind raportate în medie în fiecare zi. Însă diferențele dintre regiuni și țări persistă provocând temeri privind un al doilea val.

India (4.465.863 de cazuri, 75.062 decese), Statele Unite (6.363.276 cazuri, 190.873 decese) și Brazilia (4.197.889 cazuri, 128.539 decese) numără împreună peste jumătate din infecțiile raportate la nivel mondial. Alături de Mexic (647.507 cazuri, 69.095 decese) înregistrează și jumătate din fatalitățile totale cauzate de pandemie de la izbucnirea sa.

Recrudescențele care îngrijorează

Israelul a depășit pragul de 1.000 de decese weekendul trecut, numărul fatalităților triplându-se față de lunile de vară.

Spania a depășit jumătate de milion de infecții luni. În Franța, o țară care efectuează mult mai multe teste comparativ cu debutul pandemiei, numărul de infecții înregistrat zilnic (acum la peste 7.000, o creștere cu 30% a numărului de noi cazuri într-o săptămână) îngrijorează autoritățile.

În Orientul Mijlociu Iran continuă să raporteze în jur de 2.000 de noi cazuri zilnic iar în Africa Marocul a asistat la o creștere aproape constantă a infecțiilor înregistrate în 24 de ore de la mijlocul lunii iulie (numărul ajungând acum la o medie de 1.700 în ultimele șapte zile, o creștere cu aproape 30% față de anterioara săptămână).

Puținele teritorii cruțate

În schimb unele țări nu au înregistrat noi cazuri de mai multe săptămâni, printre acestea numărându-se Macao și Laos în Asia sau micul arhipelag Palau în Oceania.

China nu a anunțat oficial noi fatalități de la mijlocul lunii mai și raportează doar câteva noi cazuri zilnic.

Vaticanul este excepția Europei, având doar 12 contagieri confirmate până în prezent, ultima fiind depistată în luna mai.

O mână de țări la nivel mondial pretind că au fost cruțate de pandemie, printre care și Turkmenistan (despre care OMS afirmă în schimb că se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a cazurilor de pneumonie), Coreea de Nord – care nu a raportat oficial cazul „suspect” de la sfârșitul lunii iulie – și o câteva insule izolate din Pacific.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul