Criteriul National

Coronavirusul ne amenință de 17 ani cu o pandemie extremă. Cercetătorii au aflat de ce a devenit brusc atât de agresiv – Coronavirus

Coronavirusul ne amenință de 17 ani cu o pandemie extremă. Cercetătorii au aflat de ce a devenit brusc atât de agresiv – Coronavirus
octombrie 27
13:16 2020
Deși SARS-CoV este gata să erupă de mulți ani, eforturile de împiedicare a răspândirii au ferit oamenirea de o pandemie. De data asta n-am mai fost norocoși și încă nu știm de ce. Dar cercetători de la Universitatea Tehnică din München și de la Universitatea din Helsinki au descoperit o cale de intrare a virusului în celulele noastre. Este un receptor numit neuropilin-1.

Această proteină specifică este relativ abundentă în celulele care căptușesc cavitatea nazală și deschid calea de intrare a virusului în corpurile noastre, unde își întemeiază o familie și apoi se răspândesc spre o nouă gazdă.

Anterior în acest an s-a aflat că un receptor numit ACE-2 (agiotensin-converting enzime 2) ajută coronavirusul să se lege de suprafețele celulelor, iar o enzimă numită TMPRSS-2 (Type II transmembrane serine protease) are un rol crucial în pătrundere.

Acest fel de efracție moleculară explică de ce ambele virusuri SARS fac ravagii în țesuturi din corpurile noastre, de la căptușeala plămânilor până în tractul digestiv. Dar nu spune de ce unul dintre ele se răspândește mai bine decât celălalt.

„Punctul de plecare al studiului nostru a fost întrebarea de ce, dacă coronavirusul SARS- CoV a provocat o epidemie mult mai mică în 2003, SARS-CoV-2 s-a răspândit atât de diferit, din moment ce ambii folosesc ACE-2 ca receptor proncipal”, a spus Ravi Ohja, virusolog la Universitatea din Helsinki.

O piesă crucială din puzzle a apărut în comparația celor două genomuri virale: SARS- CoV-2 a ales secvențe responsabile de producerea unei rețele spinoase de „cârlige”, diferită de cea a altor patogeni agresivi, pentru a se agăța de celulele noastre.

„În comparație cu ruda sa mai vârstnică, noul coronavirus a dobândit o piesă suplimentară pe proteinele sale de suprafață, aflată și în țepii multor virusuri devastatoare ca Ebola, HIV și a germenilor puternici patogeni de gripă aviară, printre alții”, spune Olli Vapalahti, de asemenea virusolog la Helsinki. „Aceasta ne putea conduce spre un răspuns. Dar cum?”.

Consultându-se cu colegi din lume, cercetătorii au identificat un factor comun în neuropilin-1.

În mod tipic, acest receptor joacă un rol în răspunsul la factori de creștere importanți în dezvoltarea țesuturilor, în special ale nervilor. Dar pentru multe virusuri este mânerul potrivit de care se prind pe celule suficient timp cât să pătrundă în ele.

Microscopia electronică pe suprafața spinilor care îl îmbracă pe SARS-CoV-2 a evidențiat potențialul pentru o relație cu receptorul.

Pentru confirmare, cercetătorii au utilizat anticorpi monoclonali selectați specific pentru a bloca accesul la neuropilin-1 pentru varianta comună, dar nu și pentru variante mutante modificate la o structură ușor diferită.

„Pseudovirusurilor” le-a fost mult mai greu să pătrundă atunci când neuropilin-1 era blocat.

„Dacă ACE-2 este cheia ușii de intrare în celulă, atunci neuropilin-1 poate fi factorul care conduce virusul la ușă”, spune dr. Giuseppe Balistreri de la Universitatea din Helsinki. „ACE-2 este prezentă la niveluri foarte joase în cele mai multe celule. Așa că virusului nu-i e ușor să găsească ușa de intrare. Alți factori, printre care neuropilin-1, îl ajută s-o găsească”.

Cum neuropilin-1 este prezent în cantități mari în țesuturile nervoase din cavitatea nazală, ne putem imagina că SARS-CoV-2 are un covor roșu derulat pentru el din mmentul în care inhalăm o picătură infectată.

Observația atentă a mostrelor de țesuturi bogate în neuropilin-1 prelevate de la pacienți Covid-19 decedați a sporit bănuielile, iar experimentele pe șoareci au confirmat rolul receptorului în facilitarea intrării virusului în sistemul nervos. Cercetări ulterioare vor stabili de ce SARS-CoV-2 are un puternic impact traumatic asupra funcțiilor cerebrale.

„Am putut determina că neuropilin-1, cel puțin în condițiile experimentelor noastre, ajută transportul către creier, dar nu putem trage nicio concluzie că ar fi adevărat și pentru SARS-CoV-2. Este foarte probabil ca această cale să fie blocată de sistemul imunitar”, spune neurologul Mikael Simons de la Universitatea Tehnică din München.

Tentația de a și întrevedea la orizont noi forme de medicație antivirală este mare. Deși SARS-CoV-2 își dezvăluie cu rapiditate talentele criminale, a bloca pur și simplu receptorii celulari s-ar putea să nu fie deloc bine pentru sănătate.

Dar aceasta nu înseamnă că descoperirea nu deschide oportunități.

„Laboratorul nostru testează acum efectul unor noi molecule pe care le-am pregătit special pentru a întrerupe legătura dintre virus și neuropilin”, spune Balistreri. „Rezultatele preliminare sunt foarte promițătoare și sperăm ca în viitorul apropiat să obținem validări in vivo”. Rezultatele au fost publicate în revista Science. (Science Alert)

Citește și:

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul