Criteriul National

Costul economic asociat pandemiei. Câte miliarde de lei evaporă criza corona din economie – Finante & Banci

Costul economic asociat pandemiei. Câte miliarde de lei evaporă criza corona din economie – Finante & Banci
octombrie 16
07:43 2020
Calculele sunt destul de dificil de făcut, pentru că există costuri directe (închiderea restaurantelor de pildă, care le amputează în mod direct veniturile ) și costuri indirecte, dificil de măsurat (pierderea locului de muncă poate fi un asemenea exemplu). Am pornit de la estimările făcute de FMI înainte de criză și cele publicate acum două zile. Nu am luat în calcul un nou lockdown, care, dacă totuși ar avea loc, ar deteriora serios o economie și așa fragilă cum e a noastră. ”Dacă luăm în calcul un scenariu alternativ, în care am mai avea încă un episod de lockdown de două luni, similar cu cel din primăvară, am avea o scădere de -7% anul acesta şi de -1% în anul următor. Nu vedem însă o probabilitate foarte mare ca acest scenariu să se întâmple”, a spus joi Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR.

Dacă ne uităm pe datele Fondului Monetar, România ar putea pierde în perioada 2020-2024 peste 32% din PIB, potrivit calculelor noastre (vezi și tabelul de la finalul articolului). Exprimate în dolari internaționali la paritatea puterii de cumpărare (Purchasing power parity; international dollars) pierderile ar fi de 7,9 miliarde în 2020, și 18,55 miliarde anul viitor, potrivit datelor FMI.

Repet, în situația improbabilă că ar avea loc un blocaj complet, aceste pierderi ar putea fi și mai mari. Acest lucru ar depinde, desigur, atât de evoluția epidemiei cât mai ales de severitatea măsurilor luate pentru a o contracara.

Diferențele dintre estimările Fondului (înainte și după declanșarea pandemiei) sunt consistente și în cazul țărilor vecine.

Datele sunt luate din raportul WEO, recent publicat de Fond.

”Revenirea sectorului manufacturier este lentă în România, comparativ cu țările vecine. La noi, activitatea industrială și-a revenit într-un ritm lent comparativ cu țările vecine din cauza rolului său periferic în lanțurile valorice europene, puterii reduse de negociere a exportatorilor români și a problemelor de competitivitate caracteristice sectoarelor cu intensitate ridicată a forței de muncă”, mai spune Ciprian Dascălu.

Potrivit acestuia, perspectiva pentru industria prelucrătoare nu este deloc pozitivă, din moment ce comenzile noi din industrie și-au încetitnit ritmul de creștere în luna iulie, iar indicatorul de încredere în industrie a scăzut în septembrie față de luna precedentă, după ce îmbunătățirea treptată a componentei de comenzi a fost contrabalansată de creșterea stocurilor și de diminuarea așteptărilor legate de nivelul producției viitoare. În plus, managerii din sectorul manufacturier au raportat că capacitatea de producție a atins în trimestul al treilea cel mai redus nivel de când a fost lansat sondajul realizat de către Comisia Europeană

În România, numărul celor care au rămas fără loc de muncă sau și-au văzut veniturile reduse a crescut în perioada pandemiei, iar prognozele pentru viitor nu sunt deloc optimiste. Unii economiști vorbesc despre o rată de aproape 11% a șomajului, după ce anul trecut a fost de 3,9%. Acest cost social, deloc de neglijat, se încearcă a fi amortizat de Guvern prin măsuri sociale.

Afacerile care au pierdut cel mai mult sunt cele din domeniul transporturilor și cel al ospitalității, dar cu foarte puține excepții, toate sunt pe minus.

Când economia crește, asta înseamnă, în general, mai multă bogăție și mai multe locuri de muncă noi. Când scade, avuția personal înregistrează un recul, iar estimările FMI confirm că în 2020 PIB/locuitor va scădea față de anul trecut.

Cifrele din excel le aveti in imaginea de mai jos (click pentru a o mări):

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul