Criteriul National

Criza cu Turcia: Premierul grec a anunțat achiziția de avioane de luptă franceze – International

Criza cu Turcia: Premierul grec a anunțat achiziția de avioane de luptă franceze – International
septembrie 13
02:37 2020

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat sâmbătă un ”important” program de cumpărare de arme, inclusiv 18 avioane de luptă de fabricație franceză Rafale, în fața tensiunilor în creștere cu Turcia în estul Mediteranei, unde Atena are sprijinul afișat și susținut al Parisului, relatează AFP.

Mitsotakis a precizat că Grecia urma să procure, pe lângă cele 18 avioane Rafale, patru fregate și patru elicoptere navale, să recruteze 15.000 de soldați suplimentari și să-și finanțeze în continuare industria de apărare.

Programul include, de asemenea, renovarea a patru fregate și achiziționarea de arme antitanc, torpile și rachete, a adăugat el.

„A sosit timpul să ne întărim forțele armate (…) Acesta este un program important care va forma un scut național”, a spus prim-ministrul într-un discurs în Salonic, în nordul Greciei.

El a asigurat că acest program ar trebui să permită crearea a mii de locuri de muncă.

Mai multe detalii despre costul programului și originea armamentului vor fi anunțate duminică într-o conferință de presă, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală.

Ministrul francez al forțelor armate, Florence Parly, într-un comunicat de presă a salutat alegerea Greciei de a achiziționa 18 avioane Rafale: „Această alegere (…) întărește legătura dintre forțele armate grecești și franceze și va permite „intensifică cooperarea lor operațională și strategică”.

„Franța își continuă acțiunea în favoarea unei Europe a apărării mai puternice, mai autonome și unite, în conformitate cu orientările strategice” ale președintelui Emmanuel Macron, se adaugă în declarație.

La rândul său, CEO-ul Dassault Aviation, Eric Trappier, s-a declarat încântat „de acest anunț care întărește relația excepțională pe care am avut-o cu Grecia de aproape jumătate de secol”.

Tensiunile dintre Turcia și Grecia, ambele membre ale NATO, au crescut din cauza depozitelor de hidrocarburi din estul Mediteranei, într-o zonă pe care Atena o consideră sub suveranitatea sa.

Mitostakis a acuzat sâmbătă Turcia că „amenință” frontierele estice ale Europei și „pune în pericol” securitatea regională.

„Avem nevoie de un dialog, dar nu și atunci când are loc cu arma la tâmplă”, a adăugat el.

Tensiunile dintre cele două țări au crescut când Turcia a trimis pe 10 august o navă de prospecțiune seismică însoțită de nave de război în apele revendicate de Grecia, determinând Atena să lanseze manevre navale , cu sprijinul Franței în special.

„Nu căutaţi ceartă cu poporul turc, nu căutaţi ceartă cu Turcia”, a lansat Erdogan într-un discurs televizat la Istanbul, referindu-se la critici severe formulate de Macron la adresa Ankarei în cadrul conflictului între Turcia şi Grecia cu privire la prospectarea petrolului în Mediterana.

Emmanuel Macron şi şase omologi ai săi din sudul UE au cerut joi Turciei să înceteze politica sa de „confruntare” în Mediterana orientală şi au ameninţat cu sancţiuni europene dacă Ankara continuă să conteste drepturile Greciei şi Ciprului de explorare a gazelor în zonă.

Macron a apreciat de asemenea că guvernul turc „are astăzi un comportament inacceptabil” şi trebuie „să-şi clarifice intenţiile”.

Erdogan a cerut sâmbătă Greciei „să stea departe” de acţiunile „greşite” susţinute de ţări precum Franţa în estul Mediteranei. Franţa şi-a intensificat prezenţa militară în această zonă luna trecută.

„Dle Macron, nu aţi terminat să aveţi probleme cu mine!”, i-a transmis preşedintele turc, atacându-l pentru prima dată direct şi spunându-i după nume omologului său francez.

Erdogan l-a acuzat de „lipsă de cunoştinţe istorice” şi a apreciat că Franţa „nu poate să dea lecţii de umanitate” Turciei din cauza trecutului său colonial în Algeria şi a rolului său în genocidul din 1994 în Rwanda.

Turcia revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi într-o zonă maritimă pe care Atena o consideră ca fiind sub suveranitatea sa. În ultimele săptămâni, cele două ţări şi-au arătat muşchii prin declaraţii belicoase, manevre militare şi trimiterea de nave în zonă.

Franţa şi-a arătat clar sprijinul pentru Grecia prin desfăşurarea de nave de război şi a unor avioane de luptă în regiune, o iniţiativă denunţată virulent de către preşedintele turc, potrivit AFP.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul