Criteriul National

Criza sanitară: Mecanismul european de salvare nu are succes – International

Criza sanitară: Mecanismul european de salvare nu are succes – International
august 05
03:14 2020

Deși are la dispoziție 240 de miliarde de euro pentru a fi distribuite sub formă de credit țărilor din zona euro, MES nu a primit nicio solicitare încă, nici chiar din partea statelor celor mai afectate de criza economică și sanitară. Cu toate că oferă împrumuturi la costuri imbatabile, potrivit Les Echos, citat de Rador.

Țările membre ale zonei euro au la îndemână un ”sac” de 240 de miliarde de euro din care pot împrumuta la dobânzi imbatabile, dar în care refuză să bage mâna. Aceste împrumuturi sunt destinate acoperirii cheltuielilor din sistemele de sănătate legate de pandemia de coronavirus, în cuantum de până la 2% din PIB-ul statelor. Cu toate acestea, nici Grecia, nici Spania, nici Portugalia și nici Italia, care încă suferă o criză sanitară devastatoare, dublată de una economică, nu au înaintat până în prezent nici o solicitare către Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de ajutor responsabil pentru distribuirea acestor împrumuturi începând cu 15 mai 2020.

Experiență traumatică

Există mai multe motive în spatele acestui paradox. În primul rând, există temeri că, sub presiunea țărilor nordice, aceste împrumuturi vor impune obligații (implementarea de reforme), obligații care ar putea fi prost primite de opinia publică, deja saturată de experiența traumatică a intervenției „troicii” (BCE, FMI, Comisia Europeană) la momentul crizei datoriilor.
Liderii țărilor cele mai îndatorate au fost încurajați de mega planul de stimulare negociat în paralel. Pentru țările puternic îndatorate, precum Italia sau Grecia, este preferabil să aștepte subvenții prin transferuri bugetare europene decât să se înhame la împrumuturi rambursabile, care le-ar ridica și mai mult nivelul de îndatorare.

Fără condiționalitate

Aceste argumente nu conving economiștii și finanțatorii MES, care au înmulțit semnalele în ultimele săptămâni în încercarea de a înlătura rezervele celor mai nehotărâți. În primul rând, într-un blog bine argumentat intitulat „De ce linia de credit Covid-19 are încă sens”, acești experți reamintesc că împrumuturile MES vor fi acordate fără condiție, mai puțin aceea de a utiliza fondurile pentru a acoperi costurile de sănătate „directe și indirecte” legate de coronavirus. De asemenea, experții susțin că cele 390 de miliarde de subvenții din planul european de stimulare nu vor fi disponibile înainte de 2021 și că împrumuturile din cadrul MES vor oferi un ”supliment” bun până atunci.

În plus, împrumuturile pot fi acordate în condiții financiare imbatabile. Țările care obțin o „linie de credit pandemică” de 7 sau 10 ani ar putea beneficia chiar de rate negative la dobânzi. „Cu rate negative, țările vor primi bani în schimbul acestor împrumuturi”, insistă autorii blogului, Kalin Anev Janse și Siegfried Ruhl.

Decizie responsabilă

Chiar dacă condițiile de împrumut pe piețe s-au flexibilizat în ultimele săptămâni, mai ales după acordul istoric privind planul de stimulare de 750 de miliarde de euro, unele țări ar fi totuși interesate să acceseze MES pentru a beneficia de rate mai bune decât dacă s-ar adresa direct piețelor. Nouă țări din zona euro ar putea beneficia astfel de un împrumut de la MES, inclusiv Grecia, Italia, Portugalia și Spania. „Unele dintre statele membre ale zonei euro ar putea economisi până la 6 miliarde în decurs de 10 ani”, scria la începutul lunii iunie Kalin Anev Janse, directorul financiar al MES.

Nu există, prin urmare, nimic „stigmatizant” în a face apel la MES, dimpotrivă, este o „decizie responsabilă de a economisi banii contribuabililor”. (Rador)

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul