Criteriul National

Cruise și Hanks, Hollywoodul se întoarce pe Croazeta de la Cannes

Cruise și Hanks, Hollywoodul se întoarce pe Croazeta de la Cannes
mai 18
03:04 2022

Un regizor puţin extravagant încearcă să filmeze un film de serie B a cărui acţiune se desfăşoare printre zombi, în ciuda faptului că actorii sunt mai degrabă apatici, până când pe platou sosec adevărații morţi vii care fac un măcel, mult prea realist chiar și pentru cineast, potrivit La Stampa, citat de Rador.

CannesFoto: pixabay.com

Era nevoie de un horror tragicomic, remake al filmului japonez One Cut of the Dead, pentru a deschide cea de-a 75-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes: astfel, cu Coupez! marţi seara, vor defila pe covorul roșu de la Montée des Marches regizorul Michel Hazanavicius, care în urmă cu zece ani a câștigat Oscarul cu The Artist împreună cu soția sa Berenice Bejo şi co-starul Romain Duris, apoi președintele juriului, actorul Vincent Lindon, și printre alții, jurații Rebecca Hall şi Noomi Rapace.

Prezența Italiei la festivalul din acest an este destul de importantă, începând cu Valeria Golino, care este președintele juriului „Un certain regard”: în competiție vom vedea Nostalgia de Mario Martone cu Pierfrancesco Favino, film realizat după romanul lui Ermanno Rea și ambientat în cartierul Rione Sanità din Napoli, în timp ce Valeria Bruni Tedeschi prezintă Les Amandiers, inspirat din propriile amintiri din perioada tinereţii când frecventa academia de teatru a lui Patrice Chéreau, iar Alessandro Borghi și Luca Marinelli sunt protagoniștii filmului Cei opt munți, bazat pe romanul lui Paolo Cognetti.

Ediţia din acest an a Festivalului de la Cannes se anunță a fi una plină de filme interesante și de tot atâtea superstaruri: în următoarele două săptămâni pe Croazetă vor defila Marion Cotillard, Viggo Mortensen, Léa Seydoux, Javier Bardem, Kristen Stewart, Anne Hathaway, Michelle Williams.

În plus, toţi ochii sunt aţintiţi asupra revenirii mult așteptate a unor maeștri precum David Cronenberg, care în Crimes of the Future îi va teleporta pe telespectatori într-un viitor distopic și tulburător, sau frații Dardenne, care în Tori și Lokita narează povestea prieteniei a doi migranți africani.

Printre autorii noului val se numără Ruben Östlund, care revine după ce a câştigat Palme d’Or pentru pelicula The Square con Triangle of Sadness, o satiră socială necruţătoare, și Lukas Dhont, care după ce a fermecat publicul cu Girl and now, acum, în Close propune povestea unei prietenii întrerupte de un eveniment de neconceput.

Cea mai aşteptată vedetă va fi, fără îndoială Tom Cruise, care, evitând, cu dibăcia unui avion de luptă orice posibilă controversă din trecut despre rolul său în Scientology, revine cu Top Gun: Maverick, în rolul pilotului cu care și-a lansat cariera, de data aceasta ocupat să antreneze recruți pentru a duce la îndeplinire o misiune de război aparent sinucigașă.

Filmul, captivant, exprimă tot ce este mai bun din cinematograful cu casete din anii 1980 și rămâne de văzut dacă referirea la un neidentificat stat canalie va declanșa protestele cuiva, având în vedere conflictul în curs dintre Rusia și Ucraina.

Pe de altă parte, au existat deja controverse, începând cu filmul de deschidere care urma să se numească Z (Comme Z), o referire la filmele din seria Z, al cărui titlu a fost schimbat după protestele Institutului Ucrainean. Involuntar, litera a devenit un simbol al agresiunii ruse.

În ciuda încercărilor directorului festivalului Thierry Fremaux de a evita orice controversă, cum ar fi cea a jurnaliştilor ruşi, dintre care mulţi liber profesionişti cărora li s-a refuzat acreditarea, festivalul nu poate să nu vorbească despre război.

Mai multe filme tratează acest subiect dramatic: cum ar fi de exemplu documentarul Istoria naturală a distrugerii, de ucraineanul Serghei Loznița, care se întreabă dacă civilii pot fi folosiți ca instrumente de conflict, Butterfly Vision de Maksym Nakonechnyi, povestea unei femei soldat care se întoarce acasă plină de traume după ce a fost luată prizonieră în Donbass, și Mariupolis 2, un documentar filmat la Mariupol de lituanianul Mantas Kvedaravičius, ucis cu o lună în urmă de trupele ruse.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul