Criteriul National

CTA – distrugătorii zonei istorice somaţi de autorităţi

CTA – distrugătorii zonei istorice somaţi de autorităţi
mai 30
17:22 2016

imag_articol

 

In urmă cu aproximativ două luni alergam disperat dinspre zona istorică către autorităţi în oras şi iar inapoi. O simplă plimbare de seară m-a condus către un nou dezastru din zona peninsulară. Faţada unei clădiri istorice din vecinătatea bisericii Sf. Nicolae a fost distrusă cu inconştienţă de noii proprietari care se scuzau invocând bugetul redus. La acea vreme, o doamnă care conduce asociaţia bulgarilor dobrogeni şi care s-a ocupat de retrocedare îmi spunea că ea nu are bani pentru proiecte, că face ce vrea cu clădirea ei şi – am completat eu – cu istoria noastră. În noaptea ce a urmat acestei descoperiri aproape ca nu am dormit deloc, iar primele reacţii aproape indiferente ale autorităţilor m-au adus în pragul disperării. Un oraş vechi de două milenii şi jumătatea, în loc să respire chiar şi parfumul antichităţii, a bizanţului şi a epocii de glorie din perioada regalitătii, a ajuns pur şi simplu o ruină care provoacă oricărui iubitor de istorie o profundă tristeţe.

După insistenţele mele (nu există un serviciu urgent de control al şantierelor în zona istorică a monumentelor) au ajuns în ziua respectivă reprezentanţii administraţiei care după mai multe consultări şi în interiorul administraţiei au înaintat proprietarilor o somaţie de autorizare a lucrărilor sau refacerea completă a faţadei.

Legea a fost incorect interpretată, lucru foarte grav după părerea mea. Confuzia cea mai gravă cred că se face la legea 50/1991 ART.11, litera h) punctul 3 ce precizează clar : sunt permise lucrări fără autorizaţie la reabilitarea energetică a anvelopantei dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acesteia – acest lucru  se poate traduce prin: „sunt permise lucrări la faţadă dacă nu se schimbă materialul anvelopantei„. Faţada are şi ea un sistem constructiv (placare mecanică cu polistiren, tencuială pe bază de ciment lipită pe zidărie, placare piatră, etc). Dacă o faţadă este finisată cu tencuială pe bază de ciment şi apoi se aplică plăci de polistiren, asta presupune schimbarea sistemului constructiv al faţadei şi beneficiarul are nevoie de noi detalii de execuţie din partea proiectantului. De asmenea este ilegală înlocuirea fără autorizaţie a tâmplăriei la toate clădirile dacă se schimbă materialul, forma sau culoarea. Legile sunt mai stricte în zonele protejate istoric şi foarte stricte în cazul monumentelor.

Foarte important de ştiut este că oricare cetăţean poate reclama un şantier oriunde în oraş dacă nu este vizibil la faţa locului panoul  de informare care indică titlul proiectului, beneficiarii, numărul autorizaţiei, firma de construcţie şi proiectantul. Reclamaţiile pot fi făcute telefonic la numărul poliţiei locale (0241/484205) şi în scris la Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcţia de Cultură şi Patrimoniu (pentru zona istorică) şi Primărie- sediul City Park ghișeul nr. 6.

Dacă vrem să recâstigăm mândria oraşului trebuie să luptăm cu totii!

somatie

 

Untitledgg

Fotografie0439

 

 

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Andrei Chivu

Andrei Chivu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu