Criteriul National

Cum alegi cea mai bună lenjerie de pat?

Cum alegi cea mai bună lenjerie de pat?
martie 27
17:14 2018

Factorii care influențează calitatea somnului sunt numeroși, de la designul dormitorului, la paleta cromatică, locul unde este poziționat patul, tipul de saltea și, nu în ultimul rând, lenjeria de pat.

Lenjeriile de pat sunt cireașa de pe tort, sunt detaliul care fac diferența atunci când ești obosit, înfrigurat și lipsit de energie.

Felul cum se simte cearșaful pe piele și cum se comportă pe timpul somnului sunt două aspecte extrem de importante dacă țelul este un somn bun, odihnitor.

Dat fiind că aproximativ o treime din viață ne-o petrecem dormind, de ce să nu investim în niște lenjerii de calitate, în niște lenjerii de pat din bumbac, care de altfel sunt cele mai căutate.

În prezent, diversitatea este cuvântul cheie, avem la dispoziție numeroase lenjerii de pat, dar care este cea mai bună?

 

Printre factorii care influențează decizia achiziționării unei lenjerii amintim:

1. Numărul de fire pe centimetru pătrat, mai ales când vorbim de o lenjerie din materiale naturale.

 

Dacă, cu ceva vreme în urmă, se considera că, cu cât este mai mare numărul de fire de bumbac pe centimetru pătrat (atât pe verticală, cât și pe orizontală), cu atât mai bună este țesătura, astăzi s-a ajuns la concluzia că acest aspect contează și nu prea.

De cele mai multe ori numărul de fire face trimitere la cât de fin sau aspru este materialul. Cu toate acestea, mai mult decât numărul de fire, contează tipul bumbacului.

 

2. Care este cel mai bun bumbac?

 

Bumbacul este unul dintre materialele cele mai frecvent alese pentru lenjeriile de pat, motiv pentru care ar trebui să se cunoască faptul că acesta este de mai multe feluri.

În capul listei tronează bumbacul egiptean, urmat de cel de Pima, obținut prin încrucișarea bumbacului egiptean cu cel american.

Dacă facem referire la bumbacul percal sau cel satinat, atunci în acest caz vorbim de gustul fiecăruia. În timp ce percalul se remarcă prin senzația răcoroasă la contactul cu pielea, cel satinat este mult mai fin și alunecos.

 

3. Dimensiunea lenjeriei

Indiferent de tipul lenjeriei de pat, că este vorba de lenjerii de pat din bumbac sau material sintetic, aceasta trebuie să aibă o dimensiune raportată la mărimea patului, pilotei și pernelor.

Paturile standard, fie ele single, double sau king size, își vor găsi cu rapiditate un așternut, doar cele pe comandă, cu dimensiuni atipice, vor ridica oarecum semne de întrebare.

Chiar și așa, pentru a avea parte de un somn bun este important ca cearșaful de pat să încadreze bine salteaua, de altfel, ar fi bine ca acesta să fie chiar mai mare pentru a putea fi băgat sub saltea. În cazul pilotei și pernelor, piesele nu trebuie să fie cu mult mai mari decât aceste obiecte și în niciun caz mai mici.

 

4. Perioada din an când folosești lenjeriile de pat

Da, și acesta poate fi un factor de decizie. În timp ce lenjeriile de pat din bumbac sunt recomandate pentru toate anotimpurile, la fel ca cele din bambus, lenjeriile din lână sunt mult mai potrivite iarna, pentru că sunt mult mai călduroase.

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Miruna A

Miruna A

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu