Criteriul National

Cum ar fi dacă am înlocui politicienii cu oameni aleși la întâmplare | Criteriul National

Cum ar fi dacă am înlocui politicienii cu oameni aleși la întâmplare | Criteriul National
august 11
01:49 2018

Autorul şi activistul Brett Hennig susţine cauza democraţiei bazate pe sortiţie, adică a oamenilor aleşi la întâmplare ca reprezentanţi ai guvernului, un sistem folosit în Atena antică, care crede în înţelepciunea maselor şi oferă posibilitatea oamenilor obişnuiţi să ia decizii pentru binele tuturor. Pare o nebunie?

Aflaţi mai multe despre cum poate funcţiona acest sistem pentru a crea o lume eliberată de partizanii politici, conform Ted.com

Am să vorbesc despre una din marile întrebări, poate cea mai mare: cum ar trebui să trăim împreună? Cum poate un grup de oameni, care poate locuiesc într-un oraş sau pe un continent sau chiar pe glob să împartă şi să gestioneze resursele? Cum ar trebui să facem legile care ne guvernează?

Asta a fost mereu o întrebare importantă. Şi azi, cred că este mai importantă ca niciodată dacă vrem să rezolvăm inegalitate, schimbările climatice, criza refugiaţilor, asta doar ca să enumăr câteva probleme importante. Este şi o întrebare foarte veche. Oamenii şi-au pus această întrebare de pe vremea când trăiau în societăţi organizate.

Ca acest tip, Platon. El credea că avem nevoie de paznici binevoitori care să ia decizii pentru binele tuturor. Regii şi reginele credeau că ei pot fi acei gardieni, dar aveau tendinţa să îşi piardă capul în timpul revoluţiilor. Pe acest tip îl ştiţi probabil. Aici în Ungaria, aţi trăit mulţi ani încercând să implementaţi felul în care credea că trebuie să trăim. Răspunsul său a fost brutal, crud şi inuman. Dar un alt răspuns, un cu totul altul, care a hibernat cam 2.000 de ani are mai nou succes. Răspunsul este desigur, democraţia.

Dacă ne uităm rapid la istoria modernă a democraţiei vedem următoarele. Aici vom pune ultimii 200 de ani. Sus vom pune numărul de democraţii. Şi graficul arată aşa şi cel mai important lucru este această creştere în timp, motiv pentru care secolul XX a fost numit secolul triumfului democraţiei şi tot de asta, precum a spus Francis Fukuyama în 1989, unii credeau că am atins sfârşitul istoriei, că am găsit răspuns la întrebarea cum să trăim împreună şi că răspunsul este democraţia liberală. Să explorăm această idee. Vreau să ştiu ce gândiţi.


 

Aşa că vă voi pune două întrebări şi vreau să ridicaţi mâna dacă sunteţi de acord. Prima întrebare: cine crede că este bine să trăim în democraţie? Cui îi place democraţia? Dacă credeţi că există un sistem mai bun, nu ridicaţi mâna. Nu vă faceţi griji în privinţa celor care nu au ridicat mâna sunt sigur că au intenţii bune. A doua întrebare este: cine crede că democraţiile noastre funcţionează bine? Haideţi, trebuie să fie un politician pe aici.

Nu. Ideea este că dacă democraţia liberală este sfârşitul istoriei, atunci există un mare paradox sau contradicţie, De ce anume? Ei bine, prima întrebare este despre idealul democraţiei şi toate aceste calităţi sunt atrăgătoare. Dar în practică nu funcţionează. Şi asta este a doua întrebare. Politica noastră este defectă, politicienii nu sunt de încredere, iar sistemul politic este distorsionat de interese puternice.

Cred că există două moduri de a rezolva paradoxul. Unul este să renunţăm la democraţie; nu funcţionează. Hai să alegem un populist demagog care va ignora normele democratice va călca în picioare libertatea şi ne va rezolva problemele. Cealaltă opţiune, cred că este de a repara acest sistem defect, să aducem practica mai aproape de ideal, să aducem diverse voci din societate în parlamentşi să ia în considerare legi bazate pe dovezi ce vor fi pe termen lung în beneficiul tuturor. Asta mă conduce la epifania mea, momentul meu de iluminare. Şi vreau să deveniţi critici. Vreau să vă întrebaţi „De ce nu ar funcţiona?” Şi apoi să veniţi să discutăm despre asta. Numele tehnic este „sortiţie”. Dar numele comun este „alegere la întâmplare”. Iar ideea este foarte simplă: alegem oameni la întâmplare şi îi punem în parlament.

Să ne gândim un pic la asta, vreţi? Imaginaţi-vă că vă alegem pe tine şi pe tine şi pe tine şi pe tine şi un alt grup de oameni la întâmplare şi vă punem în parlament pentru următorii ani. Am putea, desigur, să stratificăm selecţia pentru a fi siguri că se potriveşte cu structura socio-economică şi demografică a ţării voastre şi că este un eşantion reprezentativ de persoane. 50% ar fi femei. Multe ar fi tinere, unele mai în vârstă, câteva ar fi bogate, dar cele mai multe ar fi oameni obişnuiţi ca noi. Ar fi un microcosmos al societăţii, care ar simula cum ar trebui să gândim dacă am avem timpul, informaţiileşi un bun mecanism pentru a ajunge la decizii politice corecte. Şi deşi tu s-ar putea să nu faci parte din grup, cineva de vârsta, genul, cineva din localitatea ta, cineva cu pregătirea ta ar fi în parlament.

 

CRITERIUL NATIONAL
www.criteriul.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu