Criteriul National

Cum ar putea Banca Centrală a Americii să forţeze guvernul României anularea majorărilor salariale sau reducerile de impozit ?

decembrie 27
12:16 2015

 

taxe_marite

In 2016, guvernul Romaniei ar putea fi pus in situatia dificila de a anula unele dintre masurile adoptate: salariile ar putea fi reduse, scaderile de impozit ar putea disparea sau nivelul taxelor ar putea creste. Dupa 7 ani de dobanzi zero, miercuri 16 decembrie 2015, Banca Centrala a Americii ar putea creste dobanda de referinta si ar putea declansa o perioada de criza in pietele financiare internationale cu efecte negative si asupra Romaniei.

Bugetul Romaniei pentru anul 2016 este construit pe cateva premize importante, toate foarte optimiste: crestere economica de 4.1%, un curs mediu Eur/Ron de 4.4 si un deficit de 2.8% din PIB. Este cat se poate de clar faptul ca este un buget optimist care este construit pe un scenariu pozitiv pentru economie. Altfel spus, Romania si-a facut un plan de cheltuieli pentru niste bani pe care ii va obtine intr-un caz fericit. Ce se va intampla insa daca scenariul optimist nu se adevereste?

Daca la anul Romania nu va creste cu 4.1%, daca cursul nu va fi stabil, daca dobanzile nu vor creste sau daca incasarile la buget nu vor fi cele preconizate atunci guvernul se va gasi intr-o postura foarte delicata. Deficitul ar putea sari bine de 3%, ceea ce inseamna ca in partea a 2-a a anului nota de plata va fi mai mare decat banii din buzunar.
Cu alte cuvinte, daca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, in partea a 2-a a anului 2016 guvernul va trebui sa reduca cheltuielile si sa „stranga cureaua”.

Riscurile externe – principala problema a Romaniei.

Toate previziunile guvernului sunt realizabile, insa se bazeaza pe o premiza simpla: economia europeana va avea o evolutie stabila si pozitiva. Insa, saptamana aceasta Banca Centrala a Americii ar putea adopta o decizie istorica ce va destabiliza pietele financiare in 2016: prima majorare a dobanzii de referinta dupa o perioada de dobanzi zero de aproape 7 ani.

Pe termen lung, majorarea dobanzilor (normalizare) este un proces natural, pozitiv si de insanatosire a pietelor financiare. Dobanda zero practicata in prezent (nu doar de SUA) NU este ceva natural si este un „medicament” cu efecte secundare pe termen lung. Renuntarea la dobanzile zero inseamna scaderi in pietele financiare, inseamna risc, inseamna miscari negative.
Ganditi-va la un pacient care s-a obisnuit cu morfina. Este evident ca pe termen lung dependenta va genera probleme si ea trebuie eliminata dar pacientul se va opune. Pentru el renuntarea la morfina (dobanzi zero) este dureroasa pe termen scurt.

Renuntarea la dobanzi zero ar putea fi tema principala a anului 2016 insa, acest lucru s-ar putea produce intr-un moment nefavorabil pentru guvernul actual. Renuntarea la dobanzi zero ar putea da peste cap planurile Guvernului Romaniei si ar putea sa forteze ajustari bugetare in partea a 2-a a anului.
Asta inseamna ca unele dintre masurile adoptate acum (cresteri salariale, reduceri de taxe) ar putea sa fie abandonate la anul.

 

Radu Ciofu, 
Analist Financiar Senior
Admiral Markets Sucursala Romania, Str. Buzesti 74, Et.9
Bucuresti, Romania
Mobil:(+40) 758 046 789
Fix:(+40) 21 315 15 13
E-mail: radu.ciofu@admiralmarkets.com
Web: http://www.admiralmarkets.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu