Criteriul National

Cum arăta o femeie care a trăit acum 6.000 de ani din Scandinavia – Arheologie

Cum arăta o femeie care a trăit acum 6.000 de ani din Scandinavia – Arheologie
decembrie 17
22:14 2019
Datorită urmelor de dinți pe care le-a lăsat într-un fel de strămoș al gumei de mestecat, cercetătorii au putut să obțină ADN, pe care l-au folosit pentru a descifra codul său genetic, relatează BBC.

Este pentru prima oară când întregul genom al unui om dintr-o perioadă atât de îndepărtată a fost extras din orice altceva decât dintr-un os uman, spun cercetătorii.

Cel mai probabil femeia avea pielea închisă la culoare, păr șaten închis și ochi albaștri.

Cercetătorul Hannes Schroeder de la Universitatea din Copenhaga spune că guma de mestecat – un fel de smoală provenită dintr-un copac – este o sursă foarte valoroasă de ADN antic, în special pentru perioade din care nu avem rămășițe umane.

”Este minunat că avem genomul complet al unui om antic din orice altceva decât os”, a spus el.

Ce știm despre ea?

Întregul cod genetic, sau genom, a fost decodat și folosit pentru a descoperi cum ar fi putut arăta femeia. Genetic era mult mai înrudită cu vânători-culegătorii de pe continentul european decât cu cei care au trăit în Scandinavia centrală în acea perioadă și – ca și ei, avea pielea închisă la culoare, păr șaten închis și ochi albaștri.

Cel mai probabil ea este descendenta unei populații care s-a mutat din vestul Europei, după retragerea ghețarilor.

Cum trăia?

Alte urme de ADN arată indicii ale vieții pe insula Lolland, din Danemarca.

Au fost identificate caracteristici de alune și rață sălbatică ceea ce arată că acestea făceau parte din dieta ei.

”Este cel mai mare sit din Epoca de Piatră din Danemarca și descoperirile arheologice sugerează că oamenii care au ocupat această zonă au exploatat puternic resursele sălbatice în Neolitic, care este o perioadă în care au fost introduse agricultura și domesticirea animalelor pentru prima oară în sudul Scandinaviei”, a spus Theis Jensen de la Universitatea din Copenhaga.

Cercetătorii au extras de asemenea ADN din microbii prinși în ”guma de mestecat”. Au găsit patogeni care provoacă febră glandulară și pneumonie, precum și alți viruși și bacterii care sunt înmod natural în gură, dar nu provoacă nicio boală

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei