Criteriul National

Cum arată războiul informațional și ce tactici de manipulare folosesc Rusia și Ucraina

Cum arată războiul informațional și ce tactici de manipulare folosesc Rusia și Ucraina
martie 06
11:48 2022

​În războiul informațional, Ucraina prin președintele Zelenski a reușit să capteze empatia la nivel mondial folosind la maxim conținutul video pe rețele de socializare, în timp ce Federația Rusă se mișcă greoi prin clasicele metode fakenews-ul și cenzura.

Prizonieri rusiFoto: Facebook

Sabin Sărmaș președintele comisei de IT din Parlament, inginer în telecomunicații și fost șef al Autorităţii pentru Digitalizarea României, explică pentru HotNews.ro metodele și tehnicile folosite de Rusia și Ucraina și cum putem facem diferența între fakenews și realitate.

Cum arată războiul informațional în conflictul Rusia – Ucraina și care sunt canalele prin care se propagă?

  • Războiul informațional este un război hibrid care are multiple moduri de a se manifesta și este destul de complex și evoluează odată cu tehnologia. E mult mai ușor acum de purtat acest război informațional pentru că acum canalele de transmitere sunt mult mai numeroase și sunt foarte greu de controlat.
  • Dacă în 2014 Rusia a reușit să câștige un război informațional atunci când a anexat Crimeea, astăzi îl pierde pe foarte multe direcții. Îl pierde în mod special datorită modului în care se poziționează președinte Ucrainei care a înțeles că în acest război informațional (ceea ce mulți lideri europeni n-au înțeles) trebuie să vorbească direct poporului rus. Președintele Ucrainei a înțeles să vorbească prin alte canale, direct prin social media, internet în general, și se adresează direct poporului rus și pare că reușește cumva să ajungă la el.

Ce metode și ce tipuri de mesaje folosește Ucraina în spațiul virtual?

  • Spațiul informațional se umple de obicei de la sine atunci când nu sunt transmise informații oficiale. În momentul de față pe ucraineni îi avantajează modul în care se desfășoară acest război informațional. Se urcă pe acest val de emoție incredibil de mare în favoarea Ucrainei, se generează foarte mult conținut video care se viralizează cel mai ușor.
  • Am văzut exemple de conținut video care nu avea de-a face cu războiul și au reușit să-l viralizeze foarte mult. Este un context care avantajează Ucraina, iar statutul ucrainean nu ar avea niciun interes să împiedice acest val de simpatie.
  • Fiecare ucrainean care deține un telefon poate fi un soldat în acest război împotriva Rusiei și asta se întâmplă. Statul ucrainean încurajează acest război informațional pentru că vedem cum oficiali ucraineni spun că orice dovadă este utilă pentru judecarea Federației Rusă. Este un mod de a încuraja cetățenii să pună mai multă informație online, să contribuie, să disemineze informații. Cred că este partea unei strategii, iar liderii ucraineni se mișcă exemplar din acest punct de vedere.
  • Ucraina luptă cu armele Rusiei. Poate ați văzut acea poveste celebră cu pilotul ucrainean, care ar fi doborât cinci sau șase avioane. Nu știm nici azi dacă este există sau nu. Poate fi parte a acestui război informațional care are exact menirea de a scădea moralul trupelor ruse, de a scădea suportul pentru Vladimir Putin sau poate fi o poveste reală, nu știm. Informațiile se duc pe social media unde rușii au acces, ceea ce deranjează foarte tare.

Cum arată strategia Rusiei în războiul informațional?

  • De partea cealaltă, Putin duce războiul informațional prin dezinformare, prin fakenews, prin controlul asupra televiziunilor, prin cenzură mai exact. Războiul psihologic este o componentă foarte des folosită de Rusia în general.
  • Cele mai uzuale sunt legate de conflicte anterioare care au avut loc și care sunt prezentate ca și fapte recente din acest conflict. Este destul de des întâlnită aceasta tehnică. În faza în care suntem acum când există foarte multă informație în favoarea statului ucrainean, Rusia își începe contra-atacul și încearcă să blocheze informația cu privire la succesul și solidaritatea pe care o arată poporul ucrainean către prizonierii ruși.
  • Este vorba de informațiile aruncate în online care nu au legătură cu cele recente și au rol de a decredibiliza. Este ofensiva rușilor, atunci când nu poți face față unui val de informații care este în defavoarea ta, încerci să-l compromiți. De exemplu, o luptă între două tancuri care este din Iran de acum 15 ani.
  • O altă metodă este clonarea unor publicații media care este o practică des folosită dincolo de canalele de social media și Telegram. Am avut și în România de exemplu au fost clonate site-urile news.ro și capital.
  • Evident că există un focus specific asupra celor două țări aflate în conflict, dar și asupra tuturor țărilor implicate. Este o armă foarte des utilizată prin care se creează baza diseminării informațiilor ulterioare. Practic se preia conținutul de pe un site cunoscut și se face o clonă și pe acea platformă se publică informații care sunt false. Astfel informația pare credibilă și i se dă credit.
  • Parte a războiului informațional a fost și bombardarea turnului de televiziune din centrul Kievului pentru a întrerupe transmiterea informațiilor.

Are efect asupra restului Europei acest război informațional? Cât de mult influențează evoluția conflictului dintre cele două țări?

  • Are efect și în afara granițelor Ucrainei sau a Federației Ruse, are un efect foarte puternic în Europa. Ați văzut că liderii europeni inițial au evitat să ia decizii concrete privind sprijinirea Ucrainei, dar presiunea a venit din partea populației. Este principalul câștig al războiului informațional care se desfășoară azi în bătălia Rusia -Ucraina .

Ce rol are în conflictul Rusia-Ucraina războiul cibernetic și care este implicarea grupării Anonymus ?

  • Războiul cibernetic este cel care își propune să blocheze comunicații și să închidă sisteme astfel încât adversarul să nu mai poată comunica, este un mod de a bloca transmiterea informației. Există o componentă defensivă care presupune mai degrabă apărarea de sistemele de atac ale inamicului și protejare de alte atacuri.
  • Gruparea Anonoymus este o grupare de hackeri respectabilă care atunci când spun că au reușit un atac informatic asupra unei structuri, oricare ar fi ea, atunci lucrurile așa stau. Pagubele foarte mari arată cât de prost stă din punct de vedere al securității cibernetice Belarus.
  • Au făcut pagube semnificative și multe site-uri care țin de instituții ale Federației Rusă. De ce este importantă gruparea în contextul asta? Atunci când există un război cibernetic sunt importante două lucruri knowledge-ul – cunoștințele pe care le ai, dar și numărul de atacuri. De exemplu, dacă mâine China sau India ar porni un război cibernetic împotriva unui alt stat ar avea un avantaj considerabil tocmai prin faptul că au o plajă extrem de mare de specialiști care ar putea să dea acest atac. Anonymus a reușit pentru că are mulți specialiști din toată lumea, este o grupare internațională și a reușit să creeze pagube majore. Pe viitor am putea vedea noi atacuri de acest gen.

Cum facem diferența între fakenews și informațiile reale ?

  • Cel mai important este să-ți iei informațiile din surse extrem de credibile. Fiecare dintre noi avem canale de pe care ne informăm zilnic și asta este un filtru foarte bun în defavoarea informațiilor false. Trebuie să ne uităm dacă știrea este spectaculoasă sau ieșită din comun. Eu întodeauna verific adresa URL sau portalul Daca linkul este diferit față de cel al site-ului pe care îl citesc. De exemplu în adresa se poate dubla o literă.
  • De asemenea pe canale ca Whatsapp, Telegram se diseminează foarte rapid materiale video a căror veridicitate nu poate fi verificată.

Urmărește ultimele evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul