Criteriul National

Cum functioneaza frigiderele

Cum functioneaza frigiderele

Cum functioneaza frigiderele
ianuarie 10
14:03 2017

Inaintea aparitiei dispozitivelor de refrigerare, conservarea alimentelor nu era atat de usoara pe cat pare in perioada contemporana. In timpul iernii, oamenii se foloseau de temperaturile foarte scazute si de zapada pentru a mentine mancarurile intr-o stare proaspata.

Refrigerarea este o inventie care a schimbat modul in care ne desfasuram viata de zi cu zi. Aceste electronice au ajuns din punctul in care erau folosite doar pentru racirea alimentelor, pana in stadiul in care sa ne formam o lista a celor mai bune frigidere, precum cea disponibila pe TopFrigidere.ro, care sa fie alcatuita din modele care sa prezinte mult mai multe functionalitati in plus fata de cele standard. Putem conserva mancarea mult mai usor si sa ne facem mai putine griji cu privire la problemele de sanatate produse de alimentatia necorespunzatoare. Actualmente, si resursele de mancare sunt mult mai consistente.

E o diferenta intre a tine un aliment doua saptamani in frigider sau doua ore pe masa, ajungand in ambele situatii sa isi piarda calitatea la fel de mult. Principalul motiv pentru a detine un frigider este acela de a tine mancarea rece. Temperaturile scazute contribuie la prospetimea ridicata a alimentelor. Mai exact, ideea e aceea de a incetini activitatea bacteriilor(care se regasesc in orice fel de mancare), astfel incat ele vor actiona mai greu asupra alimentului.

Un exemplu concret este cel al laptelui, fiind unul dintre produsele alimentare a caror calitate se pierde foarte rapid. Daca este lasat la temperatura camerei, nu va rezista mai mult de  doua ore, pe cand in frigider si-ar putea pastra prospetimea pentru o perioada de cel putin 100 de ori mai indelungata.

Frigiderele moderne folosesc un ciclu de regenerare pentru a refolosi acelasi refrigerent din nou si din nou. Acest ciclu este similar celui intalnit in urmatorul exemplu:

  1. Se ia un vas de apa care este introdus in cuptor. Desi temperatura din interior este de peste 200 de grade celsius, apa ramane la 100 de grade, insa produce abur care ajunge la o valoare termica similara cu cea din cuptor.
  2. De indata ce intreaga cantitate de apa fierbe, aburul se presurizeaza intr-un vas de otel, unde temperatura trece de 400 de grade celsius pe masura ce presiunea creste. Acum recipientul contine abur la o valoare termica dubla fata de cea precedenta.
  3. Recipientul din otel elimina caldura in exces in exterior pana cand aceasta ajunge din nou la temperatura cuptorului. Aburul de mare presiune din recipient se condenseaza in apa presurizata.
  4. In acest punct, apa din recipientul de otel ajunge intr-un vas si incepe imediat sa fiarba, temperatura ei scazand la 100 de grade celsius.

Prin repetarea acestor pasi este posibila reutilizarea aceleiasi cantitati de apa pentru a produce caldura. Procedura este similara, doar ca in cazul frigiderului, ciclul este unul continuu. Sa presupunem ca avem urmatorul exemplu si ca frigiderul foloseste amoniacul pur drept gaz:

  1. Se comprima gazul numit amoniac, caruia ii creste temperatura in timp ce se afla sub presiune.
  2. Bobinele din spatele frigiderului permit amoniacului fierbinte sa disipeze caldura. Amoniacul sub forma de gaz se condenseaza si ajunge in stare lichida la presiune mare.
  3. Lichidul curge prin valva de expansiune, fiind reprezentata de o mica gaura. Intr-una din partile valvei se afla amoniac sub forma lichida, la o presiune ridicata, pe cand cealalta parte este o zona cu presiune mica.
  4. Amoniacul lichid fierbe si se vaporizeaza, moment in care temperatura sa scade la -32 de grade celsius. Asta face ca interiorul frigiderului sa ramana rece.

Amoniacul gazos si rece este absorbit de compresor si ciclul se repeta. Este unul din modurile de functionare ale frigiderelor pe gaz.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Roxana Dascalu

Roxana Dascalu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

Curs Valutar

EDITORIAL

În secret, Guvernul a modificat legea finanţelor publice

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

n timp ce întreaga atenţie publică se lăsa (voit) îndreptată spre ordonanţa care dezincriminează parţial abuzul în serviciu, Gurvernul Grindeanu a mai dat o lovitură.În mare secret, încă de pe data de 30 Ianuarie s-a emis un alt act normativ prin care primarii, şefii de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii au primit dreptul de a cheltui în voie bugetele publice.Se pare că aceste ordonanțe au devenit ” specialitatea casei” în politica de stat. Ca și cum nimic nu vine fără explicație,un alt act normativ a fost emis recent de către guvernul Grindeanu înaintea controversatei Ordonanţe 13, care a modificat legislaţia penală. Acest act riscă să provoace un imens scandal în viața publică din România.

Astfel că ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 9 din 27 ianuarie 2017 privește unele măsuri bugetare în anul 2017, prin modalitatea de prorogare a unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Ca și controversata OUG 13 , aceasta a fost adoptată în mare secret de însuși domnul premier Sorin Grindeanu. Practic se dă mână liberă și se modifică legea finanţelor, dând undă verde la…viitarea jefuire a bugetelor locale.

Concret, OUG 9/2017 abrogă mai multe articole din Legea 500/2002 finanţelor publice. În asemenea situații, actul normativ suspendă timp de un an, până la 1 ianuarie 2018, limitarea cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar. Cu alte cuvinte, ordonatorii de credite vor putea angaja cheltuieli practic nelimitate, fără a mai da socoteală nimănui.

Mai mult, actul normativ emis de Guvernul Grindeanu suspendă formal timp de un an şi răspunderea legală pentru angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate. De exemplu, dacă un primar va dori să mute banii dintr-un capitol bugetar în altul, nu va suferi nicio consecinţă.

Ordonanţa suspendă articolele din Legea nr. 500/2002 care privesc rigorile bugetare în privinţa utilizării creditelor bugetare şi a celor de angajament, anulează obligaţia Guvernului de a anexa programele bugetare în vederea transparentizării acestora şi anulează sancţiunile penale pentru nerespectarea acestor prevederi.

„Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 285, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018“, prevede art. 7 din OUG 9/2017. Articolul-cheie suspendat din Legea finanţelor publice prevede că „Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii “..........

citeste in continuare

Parteneri Media

Stiri

ziare

ziare

Revista Presei

Ziare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro