Criteriul National

Cum functioneaza frigiderele

Cum functioneaza frigiderele
ianuarie 10
14:03 2017

Inaintea aparitiei dispozitivelor de refrigerare, conservarea alimentelor nu era atat de usoara pe cat pare in perioada contemporana. In timpul iernii, oamenii se foloseau de temperaturile foarte scazute si de zapada pentru a mentine mancarurile intr-o stare proaspata.

Refrigerarea este o inventie care a schimbat modul in care ne desfasuram viata de zi cu zi. Aceste electronice au ajuns din punctul in care erau folosite doar pentru racirea alimentelor, pana in stadiul in care sa ne formam o lista a celor mai bune frigidere, precum cea disponibila pe TopFrigidere.ro, care sa fie alcatuita din modele care sa prezinte mult mai multe functionalitati in plus fata de cele standard. Putem conserva mancarea mult mai usor si sa ne facem mai putine griji cu privire la problemele de sanatate produse de alimentatia necorespunzatoare. Actualmente, si resursele de mancare sunt mult mai consistente.

E o diferenta intre a tine un aliment doua saptamani in frigider sau doua ore pe masa, ajungand in ambele situatii sa isi piarda calitatea la fel de mult. Principalul motiv pentru a detine un frigider este acela de a tine mancarea rece. Temperaturile scazute contribuie la prospetimea ridicata a alimentelor. Mai exact, ideea e aceea de a incetini activitatea bacteriilor(care se regasesc in orice fel de mancare), astfel incat ele vor actiona mai greu asupra alimentului.

Un exemplu concret este cel al laptelui, fiind unul dintre produsele alimentare a caror calitate se pierde foarte rapid. Daca este lasat la temperatura camerei, nu va rezista mai mult de  doua ore, pe cand in frigider si-ar putea pastra prospetimea pentru o perioada de cel putin 100 de ori mai indelungata.

Frigiderele moderne folosesc un ciclu de regenerare pentru a refolosi acelasi refrigerent din nou si din nou. Acest ciclu este similar celui intalnit in urmatorul exemplu:

  1. Se ia un vas de apa care este introdus in cuptor. Desi temperatura din interior este de peste 200 de grade celsius, apa ramane la 100 de grade, insa produce abur care ajunge la o valoare termica similara cu cea din cuptor.
  2. De indata ce intreaga cantitate de apa fierbe, aburul se presurizeaza intr-un vas de otel, unde temperatura trece de 400 de grade celsius pe masura ce presiunea creste. Acum recipientul contine abur la o valoare termica dubla fata de cea precedenta.
  3. Recipientul din otel elimina caldura in exces in exterior pana cand aceasta ajunge din nou la temperatura cuptorului. Aburul de mare presiune din recipient se condenseaza in apa presurizata.
  4. In acest punct, apa din recipientul de otel ajunge intr-un vas si incepe imediat sa fiarba, temperatura ei scazand la 100 de grade celsius.

Prin repetarea acestor pasi este posibila reutilizarea aceleiasi cantitati de apa pentru a produce caldura. Procedura este similara, doar ca in cazul frigiderului, ciclul este unul continuu. Sa presupunem ca avem urmatorul exemplu si ca frigiderul foloseste amoniacul pur drept gaz:

  1. Se comprima gazul numit amoniac, caruia ii creste temperatura in timp ce se afla sub presiune.
  2. Bobinele din spatele frigiderului permit amoniacului fierbinte sa disipeze caldura. Amoniacul sub forma de gaz se condenseaza si ajunge in stare lichida la presiune mare.
  3. Lichidul curge prin valva de expansiune, fiind reprezentata de o mica gaura. Intr-una din partile valvei se afla amoniac sub forma lichida, la o presiune ridicata, pe cand cealalta parte este o zona cu presiune mica.
  4. Amoniacul lichid fierbe si se vaporizeaza, moment in care temperatura sa scade la -32 de grade celsius. Asta face ca interiorul frigiderului sa ramana rece.

Amoniacul gazos si rece este absorbit de compresor si ciclul se repeta. Este unul din modurile de functionare ale frigiderelor pe gaz.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Roxana Dascalu

Roxana Dascalu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu