Criteriul National

Cum functioneaza frigiderele

Cum functioneaza frigiderele

Cum functioneaza frigiderele
ianuarie 10
14:03 2017

Inaintea aparitiei dispozitivelor de refrigerare, conservarea alimentelor nu era atat de usoara pe cat pare in perioada contemporana. In timpul iernii, oamenii se foloseau de temperaturile foarte scazute si de zapada pentru a mentine mancarurile intr-o stare proaspata.

Refrigerarea este o inventie care a schimbat modul in care ne desfasuram viata de zi cu zi. Aceste electronice au ajuns din punctul in care erau folosite doar pentru racirea alimentelor, pana in stadiul in care sa ne formam o lista a celor mai bune frigidere, precum cea disponibila pe TopFrigidere.ro, care sa fie alcatuita din modele care sa prezinte mult mai multe functionalitati in plus fata de cele standard. Putem conserva mancarea mult mai usor si sa ne facem mai putine griji cu privire la problemele de sanatate produse de alimentatia necorespunzatoare. Actualmente, si resursele de mancare sunt mult mai consistente.

E o diferenta intre a tine un aliment doua saptamani in frigider sau doua ore pe masa, ajungand in ambele situatii sa isi piarda calitatea la fel de mult. Principalul motiv pentru a detine un frigider este acela de a tine mancarea rece. Temperaturile scazute contribuie la prospetimea ridicata a alimentelor. Mai exact, ideea e aceea de a incetini activitatea bacteriilor(care se regasesc in orice fel de mancare), astfel incat ele vor actiona mai greu asupra alimentului.

Un exemplu concret este cel al laptelui, fiind unul dintre produsele alimentare a caror calitate se pierde foarte rapid. Daca este lasat la temperatura camerei, nu va rezista mai mult de  doua ore, pe cand in frigider si-ar putea pastra prospetimea pentru o perioada de cel putin 100 de ori mai indelungata.

Frigiderele moderne folosesc un ciclu de regenerare pentru a refolosi acelasi refrigerent din nou si din nou. Acest ciclu este similar celui intalnit in urmatorul exemplu:

  1. Se ia un vas de apa care este introdus in cuptor. Desi temperatura din interior este de peste 200 de grade celsius, apa ramane la 100 de grade, insa produce abur care ajunge la o valoare termica similara cu cea din cuptor.
  2. De indata ce intreaga cantitate de apa fierbe, aburul se presurizeaza intr-un vas de otel, unde temperatura trece de 400 de grade celsius pe masura ce presiunea creste. Acum recipientul contine abur la o valoare termica dubla fata de cea precedenta.
  3. Recipientul din otel elimina caldura in exces in exterior pana cand aceasta ajunge din nou la temperatura cuptorului. Aburul de mare presiune din recipient se condenseaza in apa presurizata.
  4. In acest punct, apa din recipientul de otel ajunge intr-un vas si incepe imediat sa fiarba, temperatura ei scazand la 100 de grade celsius.

Prin repetarea acestor pasi este posibila reutilizarea aceleiasi cantitati de apa pentru a produce caldura. Procedura este similara, doar ca in cazul frigiderului, ciclul este unul continuu. Sa presupunem ca avem urmatorul exemplu si ca frigiderul foloseste amoniacul pur drept gaz:

  1. Se comprima gazul numit amoniac, caruia ii creste temperatura in timp ce se afla sub presiune.
  2. Bobinele din spatele frigiderului permit amoniacului fierbinte sa disipeze caldura. Amoniacul sub forma de gaz se condenseaza si ajunge in stare lichida la presiune mare.
  3. Lichidul curge prin valva de expansiune, fiind reprezentata de o mica gaura. Intr-una din partile valvei se afla amoniac sub forma lichida, la o presiune ridicata, pe cand cealalta parte este o zona cu presiune mica.
  4. Amoniacul lichid fierbe si se vaporizeaza, moment in care temperatura sa scade la -32 de grade celsius. Asta face ca interiorul frigiderului sa ramana rece.

Amoniacul gazos si rece este absorbit de compresor si ciclul se repeta. Este unul din modurile de functionare ale frigiderelor pe gaz.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Roxana Dascalu

Roxana Dascalu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

Curs Valutar

EDITORIAL

Dor de primăvară - Editorial

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Intrarea în anotimpul renașterii își face simțită prezența. Natura se trezește la viață , chiar dacă acest sfârşit de februarie a fost destul de agitat, fiind marcat de nenumărate tulburări meteorologice dar și de evenimente, de arestări repetate şi anchete subtile, de multiple declaraţii de război şi de tensiuni mocnite. Dar, propun să le lăsăm în suspensie, deoarece toate au parte de rezolvare, la un moment dat.

Odată lămurite aceste aspecte, vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să vă lăsați imaginația să lucreze. Nu va necesita niciun cost suplimentar, iar beneficiile le veți cuantifica mai devreme sau mai târziu.

Așadar, din acest moment până la finalul acestor rânduri vă invit la a retrăi și reimagina primăvara din punctul dumneavoastră de vedere. Nu contează câtă experiență dețineți, nu contează nici statutul social, ci mai degrabă deschiderea sufletească dublată de acea trezvie.

Socoietatea postmodernă a devenit oarecum insensibilă la schimbările psihice, la schimbările anotimpurilor iar cea mai acută lipsă de orizont este pentru noi toţi o veritabilă și feroce luptă cu dorințele, temerile, ideile sau prejudecățile noastre. De aceea, anotimpul renașterii este o invitație la accederea într-o altă etapă a vieții şi o alternativă de a ne (re)veni în fire. La modul ideal se poate compara acest lucru ca pe o ofertă de a (re)veni la normalitate, la o invitație de a ne (re)găsi buna aşezare atât în relaţie cu semenii noştri, cât mai ales cu noi înşine.

Și este minunat să observăm aceste lucruri, chiar dacă suntem în mijlocul tuturor evenimentelor. Ce bucurie este atunci când ne alocăm timpul de a ne relaxa și de a privi la florile de câmp pentru a dobândi de la ele o înțelegere. Cromatic și olfactiv…Dar nu numai atât, deoarece aşa cum albina, zburând din floare în floare, adună din ele mierea, aşa şi noi, privind la flori nu numai cu ochii cei trupeşti, ci şi cu ochii lăuntrici putem aduna înțelepciune superioară, ce ține de suflet, dobândind anumite cunoştinţe..........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro