Criteriul National

Cum functioneaza frigiderele

Cum functioneaza frigiderele
ianuarie 10
14:03 2017

Inaintea aparitiei dispozitivelor de refrigerare, conservarea alimentelor nu era atat de usoara pe cat pare in perioada contemporana. In timpul iernii, oamenii se foloseau de temperaturile foarte scazute si de zapada pentru a mentine mancarurile intr-o stare proaspata.

Refrigerarea este o inventie care a schimbat modul in care ne desfasuram viata de zi cu zi. Aceste electronice au ajuns din punctul in care erau folosite doar pentru racirea alimentelor, pana in stadiul in care sa ne formam o lista a celor mai bune frigidere, precum cea disponibila pe TopFrigidere.ro, care sa fie alcatuita din modele care sa prezinte mult mai multe functionalitati in plus fata de cele standard. Putem conserva mancarea mult mai usor si sa ne facem mai putine griji cu privire la problemele de sanatate produse de alimentatia necorespunzatoare. Actualmente, si resursele de mancare sunt mult mai consistente.

E o diferenta intre a tine un aliment doua saptamani in frigider sau doua ore pe masa, ajungand in ambele situatii sa isi piarda calitatea la fel de mult. Principalul motiv pentru a detine un frigider este acela de a tine mancarea rece. Temperaturile scazute contribuie la prospetimea ridicata a alimentelor. Mai exact, ideea e aceea de a incetini activitatea bacteriilor(care se regasesc in orice fel de mancare), astfel incat ele vor actiona mai greu asupra alimentului.

Un exemplu concret este cel al laptelui, fiind unul dintre produsele alimentare a caror calitate se pierde foarte rapid. Daca este lasat la temperatura camerei, nu va rezista mai mult de  doua ore, pe cand in frigider si-ar putea pastra prospetimea pentru o perioada de cel putin 100 de ori mai indelungata.

Frigiderele moderne folosesc un ciclu de regenerare pentru a refolosi acelasi refrigerent din nou si din nou. Acest ciclu este similar celui intalnit in urmatorul exemplu:

  1. Se ia un vas de apa care este introdus in cuptor. Desi temperatura din interior este de peste 200 de grade celsius, apa ramane la 100 de grade, insa produce abur care ajunge la o valoare termica similara cu cea din cuptor.
  2. De indata ce intreaga cantitate de apa fierbe, aburul se presurizeaza intr-un vas de otel, unde temperatura trece de 400 de grade celsius pe masura ce presiunea creste. Acum recipientul contine abur la o valoare termica dubla fata de cea precedenta.
  3. Recipientul din otel elimina caldura in exces in exterior pana cand aceasta ajunge din nou la temperatura cuptorului. Aburul de mare presiune din recipient se condenseaza in apa presurizata.
  4. In acest punct, apa din recipientul de otel ajunge intr-un vas si incepe imediat sa fiarba, temperatura ei scazand la 100 de grade celsius.

Prin repetarea acestor pasi este posibila reutilizarea aceleiasi cantitati de apa pentru a produce caldura. Procedura este similara, doar ca in cazul frigiderului, ciclul este unul continuu. Sa presupunem ca avem urmatorul exemplu si ca frigiderul foloseste amoniacul pur drept gaz:

  1. Se comprima gazul numit amoniac, caruia ii creste temperatura in timp ce se afla sub presiune.
  2. Bobinele din spatele frigiderului permit amoniacului fierbinte sa disipeze caldura. Amoniacul sub forma de gaz se condenseaza si ajunge in stare lichida la presiune mare.
  3. Lichidul curge prin valva de expansiune, fiind reprezentata de o mica gaura. Intr-una din partile valvei se afla amoniac sub forma lichida, la o presiune ridicata, pe cand cealalta parte este o zona cu presiune mica.
  4. Amoniacul lichid fierbe si se vaporizeaza, moment in care temperatura sa scade la -32 de grade celsius. Asta face ca interiorul frigiderului sa ramana rece.

Amoniacul gazos si rece este absorbit de compresor si ciclul se repeta. Este unul din modurile de functionare ale frigiderelor pe gaz.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Roxana Dascalu

Roxana Dascalu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo