Criteriul National

Cum ii pot ajuta pe copii jucariile de plus sa invete sa citeasca mai repede

Cum ii pot ajuta pe copii jucariile de plus sa invete sa citeasca mai repede
ianuarie 15
11:11 2018

A invata sa citesti este o piatra de hotar majora pentru cei mici, dar oare exista o modalitate de a-i face sa invete mai usor? Cercetarile realizate recent de catre specialistii din Japonia sugereaza ca jucariile de plus pot fi cheia pentru a-i face pe copii sa invete sa citeasca.

Cercetatorii japonezi s-au orientat catre anumite programe populare in care copiii frecventeaza bibliotecile, amenajate sub forma unor dormitoare. Cu jucariile lor de plus dupa ei, la fel cum ar participa la o petrecere organizata in propriul dormitor, cei mici erau intampinati de bibliotecari care ii ajutau pe copii sa invete sa citeasca.

Se pare ca implicarea animalutelor de plus i-a incurajat pe cei mici sa le citeasca mai mult prietenilor lor neinsufletiti, chiar si dupa ce a venit ora de a se culca. Acest lucru a declansat responsabilitatea copiilor, care s-au simtit ca si cum ei sunt parinti iar animalutele de plus copiii lor. In realitate insa cei mici citeau singuri, spun oamenii de stiinta din Universitatea Okayama, Universitatea Kanazawa si Institutul de Tehnologie din Osaka.

„Unii copii le aratau animalutelor de plus o carte cu poze.  Au fost gesturi tipice intr-o relatie de prietenie. In studiul nostru, programul bazat pe includerea jucariilor de plus in procesul de invatare a cititului a dus la cresterea numarului copiilor care citesc [jucariilor]. Programul contribuie la trecerea lina de la cititul pasiv (parintii care citesc carti copiilor), la citirea activa (copii care citesc in mod voluntar carti)”, a declarat dr. Yoshihiro Okazaki, autorul principal al studiului.

Okazaki este un psiholog in dezvolare din Japonia, care se concentreaza asupra studierii imaginatiei copiilor si a modului in care aceasta se aplica stiintelor sociale.

„Comportamentul acestor copii inclusi in program inseamna ca a aparut un nou tip de comportament pe care copiii nu l-au expus inainte. Nu ne asteptam la asa ceva”, a spus Okazaki.

Unii parinti au spus chiar ca copiii lor se ocupau mai mult de jucariile lor de plus, dezvoltand o mai mare grija fata de cei din jurul lor.

Okazaki sugereaza ca acest program ar trebui introdus si in scoli, pentru ca cei mici sa fie interesati sa le citeasca jucariilor lor, reusind astfel sa invete sa citeasca mai devreme si mai usor.

„Dormitorul din biblioteca” este un program care prevede ca cei mici sa innopteze cu jucarii de plus in biblioteca pentru o noapte. Voluntarii care ii asista pe copii simuleaza ca jucariile de plus isi doresc sa le fie citite anumite carti. Mai exact le sunt prezentate copiilor fotografii cu jucaria de plus in fata raftului cu cartea dorita. La final, copiii sunt trimisi acasa cu un teanc de carti pe care trebuie sa le citeasca jucariilor lor.

In cadrul studiului, Okazaki a organizat o „petrecere de noapte in biblioteca” pentru 42 de copii de varsta prescolara.

Comentarii

Comentarii

Tags
Share

Despre autor

Digital

Digital

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu