Criteriul National

Cum schimbă încălzirea globală producția de vin – Viță de vie în Norvegia și Patagonia, plantări la mare altitudine, vreme tot mai imprevizibilă – Agricultura

Cum schimbă încălzirea globală producția de vin – Viță de vie în Norvegia și Patagonia, plantări la mare altitudine, vreme tot mai imprevizibilă – Agricultura
octombrie 15
13:33 2019
Încălzirea globală afectează deja modul în care este cultivată cița de vie, tipul de vinuri produs în diverse regiuni și modul în care viile sunt plantate și îngrijite. În ultimii 30 de ani vremea s-a încălzit atât de mult încât se fac vinuri decente în regiuni precum Norvegia, Suedia, Belgia, Canada, Danemarca sau Patagonia. În regiunile sudice clima a devenit prea caldă și viticultorii sunt forțați să schimbe soiurile cultivate, iar alții trebuie să cultive viță de vie la altitudini mari, pentru a profita de diferențele mari de temperatură dintre noapte și zi, arată o analiză a New York Times.

Strugurii destinați producției de vinuri sunt printre cele mai pretențioase plante în ceea ce privește diferențele de temperatură, condițiile de umiditate și căldură. Un studiu recent efectuat cu date istorice din Burgundia arată că, față de acum 650 de ani, data medie a culesului s-a devansat cu peste două săptămâni, din cauza verilor tot mai calde și uscate.

Dacă primăvara și vara sunt calde, strugurii se coc mai repede și trebuie culeși mai repede. Dacă anotimpurile sunt ploioase, strugurii se coc foarte târziu, dar acest lucru s-a întâmplat rar în ultimii 30 de ani.

Față de alte domenii, viticultura chiar a simțit schimbările climatice și oamenii fac experimente cu noi soiuri de struguri și trebuie să se adapteze la verile fierbinți, la iernile calde, la secetă și la fenomene extreme ale vremii.

Una dintre cele mai mari schimbări este legată de faptul că se pot face vinuri bune și din struguri cultivați în regiuni unde acum 30 de ani ar fi fost imposibil să se obțină o licoare decentă. Se fac vinuri spumante în Anglia, se cultivă viță de vie în Belgia, în Danemarca în nordul Germaniei, în Suedia, în Norvegia, în provinciile canadiene Ontario și British Columbia. Și în emisfera sudică se pot cultiva struguri în regiunile din sudul extrem al Argentinei și al statului Chile.

O altă consecință ține de faptul că via poate fi plantată la altitudini considerate inospitaliere în trecut: în regiunea Pirineilor se cultivă și la peste 1.000 m altitudine, iar în Anzi cele mai ”înalte” vii sunt la peste 3.000 de metri (regiunile Salta și Jujuy din Argentina). Avantajul este că la altitudini mai mari căldura intensă ține mai puțin și minimele nocturne sunt mai scăzute decât în zonele de joasă altitudine.

Diferențele mari dintre noapte și zi ajută la o coacere mai uniformă pe o perioadă mai lungă de timp față de regiunile unde temperaturile rămân mai stabile.

Pentru cei mai mulți viticultori mutarea mai la nord nu este o soluție și singura șansă este să rămână la locurile lor, dar să se adapteze climatului în schimbare, iar asta înseamnă să încerce soiuri noi de vinuri și noi metode de îngrijire a viei. Cam peste tot se fac experimente cu noi soiuri de struguri, pentru a vedea cum se comportă, iar acest lucru se întâmplă și în regiunea Bordeaux, dar și în Napa Valley. Și în regiunile calde din sud vremea tot mai caldă înseamnă că strugurii se maturează mult prea repede, acumulează mult prea mult zahăr și vinurile rezultate sunt mai alcoolizate.

Anii extrem de calzi din ultimele două decenii i-au făcut pe viticultori să-și schimbe felul de gândire și să caute moduri în care să evite coacerea excesivă a strugurilor, mai ales în verile super-calde.

O mare schimbare ține și de versanții pe care sunt plantate viile, fiindcă mereu erau alese zone cu sol corespunzător dar și cu mult soare, pentru ca strugurii să se coacă complet,

Se plantează vița de vie și în zone cu mai puțin soare, zone unde acum 30 de ani ar fi fost de neconceput acest lucru.

Nu în ultimul rând, ultimii ani au dovedit că vremea este extrem de imprevizibilă și cade grindina în perioade ale anului când nu cădea aproape niciodată, perioadele de caniculă sunt tot mai lungi și pot apărea înghețuri și în a doua parte din aprilie, cum s-a întâmplat acum doi ani. Evenimentele extreme nu sunt ceva nou, însă în ultimul deceniu aceste evenimente sunt tot mai multe și mai puternice.

Concluzia este că viticultura, care oricum era o ocupație complicată, a devenit și mai complicată din cauza schimbării climei.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei