Criteriul National

Cum si de ce au aparut codurile de bare

Cum si de ce au aparut codurile de bare
ianuarie 23
10:37 2017

In fiecare zi asistam, in calitate de clienti, la folosirea codurilor de bare: atunci cand facem cumparaturi din magazine, cand platim facturile sau cand calatorim cu avionul. Codul de bare nu este doar un grup de linii care apar pe diferite produse, ci, prin intermediul scannerelor (cititoare de coduri de bare) ajuta afacerile sa verifice un volum imens de date, crescand astfel productivitatea si eficienta. Gratie codurilor de bare afacerile se imbunatatesc economisind timp si bani.

Codurile de bare sunt practic niste reprezentari grafice ale unor coduri unice de produse, usor de interpretat de catre scannerele speciale. Ideea folosirii lor pentru identificarea produselor i-a venit americanului Bernard Silver, in anul 1948, dar avea sa fie folosita pentru prima data intr-un supermarket din Ohio, la 26 iunie 1974, cand a fost scanat si inregistrat primul produs cu cod de bare: un pachet de guma de mestecat Wrigley, care astazi este expus la Muzeul National Smithsonian. Ideea a prins cu adevarat avant dupa 1980, cand 8000 de magazine noi din SUA preluau acest sistem in fiecare an, iar in 1981, Ministerul Apararii al SUA a adoptat formatul de cod de bare Code39 in industria militara.

Codurile de bare au fost introduse deoarece masinile (calculatoarele) in general nu citesc cu usurinta reprezentarea grafica normala a cifrelor si literelor; pentru aceasta s-a dezvoltat domeniul specializat numit „Recunoasterea optica a caracterelor” (OCR-Optical Character Recognition).

Avantajele codurilor de bare

Codurile de bare sunt folosite pentru o multitudine de motive precum urmarirea produselor, preturilor si volumului stocurilor de marfa care sunt centralizate intr-un sistem pe computer.

Pentru ca informatia este citita si procesata foarte rapid, timpul petrecut pentru a afla de exemplu locatia sau evolutia anumitor produse din cadrul firmei (depozitului) scade in mod evident. Un alt avantaj il constituie eficienta. Daca pentru a face inventarul pentru o perioada de timp de 6 luni ar fi nevoie de 25 de angajati care sa munceasca pe parcursul unui weekend intreg, folosind codurile de bare nu sunt necesari decat 4 angajati care sa munceasca doar 4-5 ore. In cazul unei firme de curierat aceasta operatiune este mana cereasca. Totodata, folosirea codurilor de bare reduce erorile (1 eroare la 36 de trilioane de caractere, in functie si de tipul de cititor coduri de bare). Un numar mai mic de angajati, erori mai putine si rapiditatea actiunilor inseamna un profit mai mare pentru orice afacere.

Asa cum codurile de bare sunt de mai multe tipuri in functie de volumul de date (marfa) si scopul pe care il urmareste fiecare firma (urmarirea interna a produselor in gestiune sau pentru comercializarea unui produs care vrei sa fie identificat), tot asa si cititoarele de coduri de bare sunt de mai multe feluri, diferentiindu-se in functie de modul de citire al datelor, mobilitate, distanta de scanare etc.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Digital

Digital

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro