Criteriul National

Curtea Brâncovenească, o insulă de civilizaţie şi tradiţie în deşertul cultural de la malul mării

Curtea Brâncovenească, o insulă de civilizaţie şi tradiţie în deşertul cultural de la malul mării
martie 11
07:26 2016

 

imag_1            După o perioadă zbuciumată post-decembristă din punct de vedere cultural la malul mării, întâlnirea cu acest complex de tradiţie – Curtea Brâncovenească – este o mare surpriză şi o mare bucurie. Înființat în 2003 la iniţiativa domnului Marcel Bouroş după consfătuirea Părintelui Arsenie Papacioc, Părintelui Iustin Pârvu, dr. Pavel Chirilă, dr. Floarea Damaschin, dr. Cătălina Rudencu, dr. Matei Constanţa complexul ce a avut ca nucleu de pornire Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni își doreşte să promoveze tradiţia şi credinţa strămoşească. Această locaţie mi-a fost prezentată de bunul prieten Adrian Dumitraşcu, preşedinte al Asociaţiei Simplu şi partener la numeroase acţiuni şi concerte umanitare.

Ieri 10 martie am avut ocazia să revin aici la lansarea cărţii ,,Ceauşescu, ultimul stalinist” ocazie cu care au fost reiterate de către autori și invitaţi momentele importante din istoria noastră cu referire la perioada comunistă.

Din momentul în care te afli în faţa complexului şi te îndrepţi către primul spaţiu – librăriă de la parter – ai impresia că păşeşti intr-o altă lume. Arhitectura, culoarea, lumina, cărţile, detaliile de mobilier, tablourile şi mai ales politeţea personalului te încântă de la prima atingere. Clădirea include mai multe spaţii cu importante funcţiuni: magazin şi restaurant cu produse tradiţionale, hotel, librărie, sală de conferinţe şi Colegiul Sfinţii Martiri Brâncoveni. Numele complexului are puternică rezonanţă în specificului naţional, domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) fiind una dintre perioadele cele mai prolifice din istoria noastră dominată de o înflorie a vieţii culturale şi spirituale ce au contribuit şi la procrearea stilului de arhitectură ce-i poartă numele.

Acest superb complex naşte si un mare semn de întrebare. De ce zona centrală a orașului Constanţa este dominată de ruina culturală şi comerţul defăimător al fastfood-urilor, al saloanelor, al cazinourilor, al traficului auto aglomerat DAR bunul simţ, buna educație, tradiția au loc doar în spatele bulevardelor mari şi defăimatoare prin comerțul pe care îl afişează pentru imaginea celui mai vechi oraş din România. Nu cumva un regulament de urbanism ar trebui să inverseze urgent aceste poziţii? Răspunsul ar trebuie să-l aflăm cât mai repede şi să luăm atitudine. Un srijin bun poate fi găsit şi în manifestului lui Stephan Hessel – „Indignati-vă!” pe care îl dedică ,,oamenilor ce gândesc cu inima” încurajându-i să ia atitudine. Oraşul s-a lăsat prea uşor invadat de comerţul străin şi a părăsit mult prea repede bastionul tradiţiei.

redactare arh Andrei Chivu

1

harta

sala-conferinta-1

552_vY2405077uZ_img-Librarie-07

curtea-brancoveneasca-restaurant

naturist

magazin

colegiu

ferma

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo