Criteriul National

Curtea de Arges si Barajul Vidraru: o aventura inedita pe motocicleta

Curtea de Arges si Barajul Vidraru: o aventura inedita pe motocicleta
septembrie 17
00:32 2019

Vara trece cu pasi repezi, insa aventurile savuroase din zilele toride ale sezonului estival nu se sfarsesc inca. Se pare ca luna septembrie este destinata calatoriilor tarzii pe motocicleta. De aceea, am zis si eu sa fac o ultima escapada, inainte ca toamna sa isi intre, cu adevarat, in drepturi. Doar mi-am procurat, recent, direct de la dealerul autorizat de piese moto si piese scutere UNIMOTORS componente noi de motocicleta. Si iata ce am decis! O excursie cu motocicleta de neuitat catre Barajul Vidraru, via Curtea de Arges, poarta de intrare pe Tranfagarasan, unul dintre drumurile senzationale ale Romaniei.

Si, ca tot vremea este frumoasa, de ce sa ratez o astfel de aventura care mi-ar putea aduce o sumedenie de satisfactii.

Curtea de Arges: exploararea vie a istoriei romanesti

Cand zici Curtea de Arges, primul lucru care iti vine in minte este o amintire vie a istoriei romanesti. De ce? Aici a fost zidita manastirea cu acelasi nume, ctitorie impresionanta a domnitorului Neagoe Basarab! Tot aici, iti dorm somnul de veci si cei mai importanti regi ai Romaniei: Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea si Mihai I.

Tot din punct de vedere istorico-administrativ, Curtea de Arges a fost atestata documentar drept prima capitala a Tarii Romanesti si singura localitate care pastreaza, inca vii, cele mai importante edificii bizantine de pe teritoriul Romaniei. Biserica Domneasca se numara printre acele edificii importante aflate in patrimonial cultural UNESCO, fiind un monument de referinra pentru istoria medievala a Romaniei, o constructie care dateaza din secolul al XIV-lea.

Importanta dobandita de catre Curtea de Arges a decazut dupa mutarea capitalei Tarii Romanesti la Targoviste, insa isi recapata prestigiul de odinioara odata cu desemnarea catedrelei Manastirii Curtea de Arges drept necropola regala. La Curtea de Arges s-au nascut cativa dinyre domnitorii cei mai importanti din istoria medieval a Tarii Romanesti, printre care am putea sa ii mentionam pe Neagoe Basarab, Vlaicu Voda sau Mircea cel Batran.

Drumul catre Curtea de Arges este extrem de accesibil de la Bucuresti, orasul situandu-se la o distanta de 153 de km fata de capitala Romaniei.

curtea de arges

Drumul se poate parcurge in aproximativ o ora si jumatate-maxim doua in conditii decente pe autostrada Bucuresti-Pitesti, cu masina sau cu motocicleta, care poate rula in conditii excelente, mai ales daca ai echipat vehiculul tau cu piese moto noi.

De la Pitesti, se mai parcurg cam 30 de minute pana la destinatie.    Curtea de Arges este un loc de istorie, un loc de legende, un loc linistit, frumos si curat care merita aventura si scurtul slalom printre gropi pentru o vizita de o zi. Piesele moto noi mai pot atennua din socul gropilor si al slalomarii printre “jaloanele” de pe drumul valurit.

Datorita distantei mici fata de capitala, o zi la Curtea de Arges este o idee perfecta de iesire intr-o zi de sambata sau duminica.

Barajul de la Vidraru: O experienta de neuitat pe motocicleta

vidraru

Pentru ca tot am strabatut acest drum aventuros catre Curtea de Arges, m-am gandit ca ar fi oportun sa fac o scurta calatorie la Barajul de la Vidraru, o constructive impozanta pe raul Arges, datand din perioada comunista. Drumul catre Barajul de la Vidraru este destul de aglomerat, masinile si motocicletele “curajoase” creand o adevarata aventura in gasirea unui loc de parcare. Dupa 30 de km si aproximativ 50 de minute de mers din cauza traficului, iata-ne ajunsi la Barajul Vidraru.

Barajul construit in anul 1965 formeaza un pitoresc lac de acumulare, un loc in care se poate lua masa in aer liber sub forma unui picnic la iarba verde, se poate pescui sau se pot petrece pur si simplu cateva zeci de minute de liniste si relaxare.

poza-barajul-vidraru-4

Turistii care hotarasc sa faca drumul pana la Vidraru sunt sfatuiti sa nu isi uite aparatul acasa, peisajul este superb, barajul impresionant, iar statuia metalica a electricitatii construita de Constantin Popovici este ceva cu adevarat inedit. Si, daca tot ai piese moto noi, de ce sa nu faci o mica excapada la acest baraj pitoresc, pentru a admira superbele imagini?!

Asadar, la sfarsit de vara merita sa profiti din plin de ultimele zile calduroase si sa faci un ultim la piesele moto, pentru a verifica buna functionare a acestore. Si, de ce nu, sa te relaxezi, sa te distrezi si sa te incarci cu energie pozitiva pentru anul ce urmeaza!

– VIDRARU, imagine veche, executie baraj –

Barajul-Vidraru-faza-de-executie-1965-8

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Nikolas

Nikolas

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei