Criteriul National

„Dacă anexează „dictatorul” Ardealul, intrăm (unii dintre noi) și în Schengen” – Ziarul Incisiv de Prahova

„Dacă anexează „dictatorul” Ardealul, intrăm (unii dintre noi) și în Schengen” – Ziarul Incisiv de Prahova
ianuarie 04
21:37 2022

În ultima perioadă am fost sesizați de către tot mai mulți polițiști din teritoriu cu privire la faptul că s-au trezit cu noi “colegi” alături de care sunt nevoiți să desfășoare activități în Dispozitivul de Ordine și Siguranță Publică. Nu ar fi fost vreo problemă dacă numărul polițiștilor ar fi crescut peste noapte astfel încât instituția să poată asigura gradul corespunzător de siguranță pentru cetățenii în slujba cărora se află, însă nu putem să nu ne întrebăm care este rolul unui pompier și în baza cărui temei legal a fost planificat să lucreze împreună cu polițiștii, precizeaza cei de la sindicatul Europol.

Astfel, după ce polițiștii au refuzat să mai verifice persoanele carantinate/izolate deoarece nu au astfel de atribuții, secretarii de stat din MAI s-au gândit că inclusiv legea tebuie să pălească în fața domniilor lor, pe principiul conform căruia “șefu-i șef chiar și în șanț”, solicitând conducătorilor inspectoratelor județene pentru situații de urgență să dispună pompierilor din subordine să desfășoare aceste activități, chiar dacă nu au astfel de atribuții conform reglementărilor legale în vigoare.

La fel ca în cazul polițiștilor, în lipsa unor atribuții stabilite prin lege și în absența unei proceduri de sistem elaborate în ceea ce privește activitatea de verificare a persoanelor carantinate, ne punem aceleași întrebări și în ceea ce îi privește pe pompierii care au fost trimiși să verifice persoanele carantinate/izolate, cu atât mai mult cu cât cetățenii nu au nicio obligație de a se legitima în fața acestora, astfel:

  • În ce modalitate concretă pot realiza pompierii activitatea de verificare a persoanelor carantinate/izolate?
  • De câte ori pot verifica pompierii o persoană carantinată/izolată în intervalul celor 14 zile și în baza cărui temei juridic de drept?
  • Ce pot face pompierii în situația în care o persoană carantinată/izolată nu se legitimează?
  • Sub ce formă se materializează verificarea acestor persoane de către pompieri? Telefonic, din fața imobilului, prin prezentarea la ușa imobilului ?
  • Cum poate fi contactată persoana carantinată, ce acte întocmesc pompierii în situația în care aceasta nu este găsită sau nu răspunde la telefon și în baza cărui temei de drept?
  • Cine se face vinovat în situația în care pompierii sunt reclamați de persoanele carantinate pe care le verifică, deși nu au astfel de atribuții în fișa postului și nici în actele normative ce reglementează atribuțiile de serviciu ale acestora?

Așa cum am menționat anterior, polițiștii din mai multe județe s-au trezit că urmează să lucreze în comun cu pompierii a căror sarcină de serviciu a devenit peste noapte activitatea de verificarea persoanelor carantinate/izolate, ca urmare a unor “înțelegeri” dintre șefii inspectoratelor de poliție județene și cei ai inspectoratelor județene pentru situații de urgență, în ciuda faptului că o astfel de activitate care se dorește a fi executată în comun încalcă prevederile legale și demonstrează dispariția oricărei forme de inteligență profesională și cultivarea lipsei de asumare la nivel managerial, din următoarele considerente:

I. Art. 6 din OMAI nr. 60/2010 privind organizarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice

“Dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice se organizează de șeful poliției municipale/orășenești/ secției de poliție/structurii județene de poliție transporturi cu forțe proprii, iar în funcție de particularitățile elementelor situației operative se solicită forțe suplimentare de la Jandarmeria Română și/sau Poliția de Frontieră Română, care se utilizează cu respectarea competențelor teritoriale ale acestora.”

II. Art. 101 din OMAI nr. 60/2010 privind organizarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice

“(2) Patrula de poliție se constituie din cel puțin 2 polițiști desemnați din rândul celor care își desfășoară activitatea în structuri ale Poliției Române cu atribuții principale de menținere a ordinii și siguranței publice.

(3) În componența patrulei constituite potrivit alin. (2) pot fi incluși suplimentar:

  1. polițiști din cadrul altor structuri de poliție decât cele cu atribuții principale de menținere a ordinii și siguranței publice;
  2. studenți sau elevi ai instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne pentru formarea ofițerilor/agenților de poliție, poliție de frontieră, respectiv a ofițerilor/subofițerilor de jandarmi.

(4) În situații justificate, patrula poate fi formată dintr-un polițist care își desfășoară activitatea în structuri cu atribuții principale de menținere a ordinii și siguranței publice și un polițist din cadrul structurilor prevăzute la alin. (3) lit. a).

(5) Prin excepție de la alin. (2), în raport cu efectivele de poliție avute la dispoziție sau cu situația operativă, în cazul în care pentru activitatea de patrulare sunt disponibile efective ale Jandarmeriei Române și/sau ale Poliției de Frontieră Române, acestea se utilizează pentru constituirea de:

  1. patrule mixte, formate din cel puțin un polițist cu atribuții principale de menținere a ordinii publice și un jandarm sau un polițist de frontieră;
  2.  patrule formate din cel puțin 2 jandarmi sau 2 polițiști de frontieră, care vor acționa sub conducerea și controlul structurilor competente ale Poliției Române.”

Conform prevederilor invocate anterior, patrulele pot fi formate din cel puțin 2 polițiști de ordine publică în care pot fi incluși suplimentar polițiști din cadrul altor structuri sau elevi din cadrul unităților de învățământ ale MAI pentru formarea ofițerilor sau agenților de poliție/poliție de frontieră, respectiv ofițeri și subofițeri de jandarmi. În situații justificate patrula putând fi constituită dintr-un singur polițist de ordine publică și un polițist din cadrul altor structuri operative ale Poliției Române.

Iar ca titlu de excepție pot fi constituite patrule mixte formate:

  • dintr-un singur polițist de ordine publică și un jandarm sau polițist de frontieră;
  • din cel puțin 2 jandarmi și 2 polițiști de frontieră care vor acționa sub conducerea și controlul structurilor competente ale Poliției Române.

Orice alte forme de constituire a patrulelor de ordine publică sau organizarea, conducerea, coordonarea, executarea și evaluarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice în mod integrat prin folosirea altor forțe care își desfășoară activitatea în cadrul altor instituții decât cele menționate în OMAI nr. 60/2010 sunt contrare prevederilor legale în vigoare.

Așadar, după cum prea bine puteți observa, conform prevederilor sus-menționate, pompierii nu pot face parte din dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice și nu pot acționa în sistem integrat alături de polițiști pentru desfășurarea vreunei activități, cu atât mai mult să legitimeze și să controleze persoanele carantinate/izolate.

Toate aceste “dispoziții” heirupiste, pentru verificarea cu orice preț a persoanelor carantinate/izolate nu pot reprezenta altceva decât radiografia unui sistem bolnav, în cadrul căruia, de la adăpostul unor funcții calde și ocrotite de relațiile politice, mai marii ministerului își permit să ducă în continuare în derizoriu autoritatea și profesionalismul instituțional, întrucât există riscul să asistăm la apelurile primite de la pompieri prin 112 sau prin Dispecerat, în baza cărora aceștia vor fi nevoiți să solicite sprijin polițiștilor pentru legitimarea unei persoane sau poate chiar mai rău, să anunțe că au fost atacați de cine știe ce indivizi deranjați de verificările dispuse în mod nelegitim, mai precizeaza sursa citata. (Cerasela N.).

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul