Criteriul National

De ce avem 2.000.000 de români care nu au lucrat niciodată. De ce se plâng cei de la stat și cei din privat, când vine vorba de muncă – Finante & Banci

De ce avem 2.000.000 de români care nu au lucrat niciodată. De ce se plâng cei de la stat și cei din privat, când vine vorba de muncă – Finante & Banci
septembrie 04
15:01 2020

Maria Cămărășanu nu a lucrat nicio zi la viața ei, deși se apropie de 50 de ani. Soțul ei câștigă suficient pentru amândoi, iar băiatul e IT-ist în Amsterdam și le mai trimite bani de acolo. În plus, cei doi locuiesc înafara Capitalei, unde Maria se ocupă de grădină, scutind din cheltuielile pentru traiul zilnic. Ca Maria sunt peste două milioane de români care nu au muncit o zi în viața lor. Dacă am reduce această masă la dimensiunile unui grup de numai 10 oameni, 4 ar avea sub 25 de ani, doi ar fi de 25-34 de ani, unul ar avea intre 35-44 de ani, unul intre 45-54 de ani iar ceilalți doi ar fi intre 55-64 de ani. Ca gen, o treime sunt bărbați iar două treimi sunt femei iar proporția urban/rural este cam aceeași.

Nicușor Tănase are 48 de ani. Nu apare în nicio evidență a vreunui angajator pentru că el ajută la PIB-ul Germaniei. Când avea 30 de ani l-a luat un prieten care muncea în construcții în Germania și se spetește acolo cam 9 luni pe an. Restul perioadei vine în țară și colindă stațiunile ”ca să-și dreagă spatele”, după cum zice el.

O parte dintre românii care nu au muncit niciodată – vreo 300.000- spun că au fost nevoiți să aibă grijă de copii. Interesant este că cei care au adus acest argument sunt cei mai mulți din categoria de vîrstă 35-44 de ani, nu poate cum te-ai fi așteptat, să facă parte din categorii mai tinere, când copiii sunt mai mici. De asemenea, la românii de peste 55 de ani, unu din cinci invocă același argument : a stat cu copiii.

Dar și cei care muncesc se izbesc de probleme care le complică coexistența serviciului cu viața personală. Angajații din sectorul public se plâng că nu sunt ajutați suficient de șefi și de colegi, că programul de lucru e dificil sau că primesc sarcini de lucru extenuante. Cei din privat se plâng că muncesc mult peste program. Și în general sunt la jumătate din intensitatea nemulțumirii celor care lucrează la Stat. De notat că bărbații care acuză aceste impedimente sunt mai numeroși decât femeile, iar ca grupă de vârstă, masa nemulțumiților se concentrază la categoria tinerilor de 25-34 de ani.

Ponderea persoanelor care au probleme în a-şi armoniza activitatea de la serviciu cu cea familialǎ variază, arată o cercetare pe această temă a Institutului National de Statistică. Circa 27% dintre românii care lucreazǎ în sectorul public spun că întâmpinǎ dificultǎţi profesionale care îi împiedicǎ sǎ-şi îndeplineascǎ responsabilitǎţile de îngrijire. Cel mai des invocat impediment care îngreuneazǎ armonizarea activitǎţii profesionale cu responsabilitǎţile de îngrijire a fost programul de lucru imprevizibil sau dificil.

Dacǎ distanţa mare între domiciliu şi locul de muncǎ a fost menţionat mai des de cei din sectorul privat decât de cei din sectorul public şi mixt, sarcinile dificile şi extenuante au fost specificate in special de cei din sectorul public.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul