Criteriul National

De ce nu vrea Bulgaria ca Macedonia de Nord să intre în Uniunea Europeană – International

De ce nu vrea Bulgaria ca Macedonia de Nord să intre în Uniunea Europeană – International
noiembrie 20
02:50 2020
Schimbarea numelui nu este suficientă. După ce a încheiat, în 2019, un vechi diferend cu Grecia, mica Republică Macedonia de Nord (2,12 milioane de locuitori) se confruntă cu reapariţia unei alte dispute care îi blochează drumul spre Uniunea Europeană (UE), scrie potrivit Le Monde, citat de Rador.

De astă dată, Bulgaria împiedică începerea negocierilor de aderare. „Noi am estimat ca nu este momentul” să începem aceste negocieri cu Skopje, a declarat marţi, 17 noiembrie, secretarul de stat german la afaceri europene, Michael Roth – a cărui ţară deţine preşedinţia reuniunilor ministeriale ale UE până la sfârşitul anului – la finalul unei videoconferinţe cu omologii săi europeni.

„Bulgaria nu poate susţine în această etapă un acord cadru cu Republica Macedonia de Nord”, a confirmat ministrul afacerilor externe bulgar, Ekaterina Zaharieva. Or, acest acord cadru nu poate fi adoptat decât cu unanimitatea celor 27 de ţări membre ale UE. Înaintea reuniunii de marţi, prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, s-a declarat pregătit pentru o asemenea decizie, adăugând că mai e timp până la convocarea, la sfârşitul lui decembrie, primei conferinţe interguvernamentale vizând începerea negocierilor. Dar de ce a apărut acest blocaj?

O polemică privind istoria şi limba

Sofia reînvie litigii pe chestiuni lingvistice, istorice şi identitare care otrăvesc viaţa Macedoniei de Nord de la obţinerea independenţei, acum trei decenii. Guvernul bulgar al lui Boiko Borisov, la care participă partidul naţionalist VMRO, şi-a înăsprit tonul în ultima vreme, reproşând Skopje că nu vrea să rezolve diferendele istorice şi prezintă Bulgaria (7 milioane de locuitori) ca pe un duşman în media şi în cărţile de istorie.

După părerea Bulgariei, cele două ţări au o istorie comună pană la formarea Republicii Macedonia în cadrul Iugoslaviei după al doilea război mondial: pe această bază, tot în opinia Bulgariei, macedonenii sunt bulgari, convinşi greşit să aibă o identitate distinctă printr-un „proiect de construcţie etnică” al fostei Iugoslavii comuniste. De asemenea, conceptul de limbă macedoneană este eronat, susţine Sofia, pentru că este vorba de un dialect bulgar.

Conform rezultatelor a două recente sondaje ale institutului Alpha Research, opinia publică bulgară susţine această poziţie: 79% dintre bulgari estimează că Skopje, nerecunoscând originile bulgare ale populaţiei macedonene, se face vinovat de „manipularea faptelor istorice”; şi 84% sunt împotrivă ca Bulgaria să susţină o aderare a Macedoniei de Nord la UE înainte de a se ajunge la un compromis privind interpretarea istoriei.

Un erou disputat

O comisie bilaterală de specialişti, creată în 2017 prin tratatul de prietenie semnat atunci între cele doua ţări, încearcă să găsească teren de înţelegere şi să armonizeze manualale şcolare. Dar potrivit lui Petar Todorov, istoric macedonean care face parte din comisie, reuniunile s-au oprit în 2019 din cauza subiectului Goţe Delcev (1872-1903), erou al epocii otomane. Născut în actuala Grecie, el a predat într-o şcoală bulgară în ceea ce este astăzi Republica Macedonia de Nord. La începutul secolului al XX-lea el a intrat în posteritate ca un campion al luptei contra otomanilor. Cele două ţări îşi dispută memoria lui.

De cele două părţi ale frontierei, se găsesc statui şi universităţi care îi poartă numele şi chiar oraşe.

„Oamenii de aici sunt categorici: Goţe Delcev este o personalitate istorică bulgară”, a declarat Agenţiei France Presse Elka Bojikova, directoarea liceului din oraşul omonim… Goţe Delcev, din sud-vestul Bulgariei. „Este un fapt că eroii trecutului, ca Goţe Delcev, sunt importanţi, atât pentru macedoneni cat şi pentru bulgari”, a declarat în septembrie viceprim-ministrul nord-macedonean delegat pentru afaceri europene, Nikola Dimitrov, citat de site-ul Balkan Insight. „Istoricii trebuie să se aplece asupra subiectului, chiar şi pentru ca fiecare parte să poată cunoaşte punctul de vedere al celeilalte”.

Miză politică internă

Şi dacă diferendul istoric nu este decat o iluzie? În opinia lui Angelos Chrisogelos, asociat al think tank-ului Chatham House, citat de Euronews, majoritatea cerinţelor Sofiei faţă de Macedonia de Nord privesc probleme neclare de identitate şi de istorie şi reflectă nevoia, pentru guvernul bulgar, de a adopta o poziţie fermă naţionalistă din motive de politică internă”.

Unii analişti denunţă o tactică obişnuită în Balcani: reamintirea unor conflicte istorice emoţionale pentru a câştiga puncte înaintea alegerilor, programate anul viitor în Bulgaria. Or, de la jumătatea lui 2020, proteste masive contra „dictaturii mafiei” zguduie ţara, cea mai săracă şi mai coruptă din Europa, potrivit ONG-ului Transparency International, şi se înmulţesc cererile de demisie a conducătorilor bulgari.

În UE încă nu, dar deja în NATO

Calea spre UE s-a deschis pentru Republica Macedonia în ianuarie 2019, când ţara a sfârşit prin a ajunge la un acord cu Grecia privind numele său – în cadrul acordului din Prespa – acceptând să-i adauge „de Nord”. Timp de 27 de ani, Grecia şi-a acuzat vecinul de abuz istoric prin folosirea numelui de „Macedonia” pe care ea voia să-l păstreze pentru provincia sa nordică. Atena, membră a UE, a blocat orice apropiere intre Macednia de Nord de o parte şi NATO şi Bruxelles de cealaltă parte. Această ceartă o dată liniştită, ţara a devenit efectiv, pe 27 martie, al 30-lea membru al Alianţei atlantice.

Bulgaria nu a ezitat să evoce acordul greco-macedonean pentru a forţa mâna vecinului său. „Aţi acceptat să vă schimbaţri drapelul, să vă schimbaţi numele, remarca în septembrie Krasimir Karakaşanov, viceprim-ministrul bulgar, citat de Euractiv. Dar faţă de ţara care v-a ajutat tot timpul, credeţi că puteţi să vă comportaţi incorect”. Le Monde (preluare Rador)

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul