Criteriul National

De ce trebuie platita taxa de pod Fetesti – Cernavoda?

De ce trebuie platita taxa de pod Fetesti – Cernavoda?
august 10
12:43 2018

Daca esti sofer si ai mers cel putin o data pe litoral pe A2, cu siguranta ai avut de-a face cu taxa de pod Fetesti – Cernavoda. Aceasta trebuie achitata inaintea trecerii podului peste Dunare, iar valoarea ei variaza in functie de tipul autovehiculului pe care il conduci si de numarul de treceri.

Prin urmare, daca detii un autoturism, taxa de pod Fetesti – Cernavoda este de 13 Lei pentru o trecere, 26 de Lei pentru doua treceri si 208 Lei pentru douazeci de treceri. In cazul masinilor mai mari, spre exemplu microbuze, autocare sau TIR-uri, taxele sunt mai ridicate, ajungand la 91 de Lei pentru o trecere, 182 de Lei pentru doua treceri si 1.584 de Lei pentru douazeci de treceri, in cazul autovehiculelor mai grele de 12 tone si cu minimum 4 axe.

Cat despre amenda, aceasta variaza intre 10 si 20 de ori contravaloarea unei treceri, pentru respectiva clasa de autovehicule. Astfel, pentru un autoturism, amenda variaza intre 130 de Lei si 260 de Lei, iar pentru un TIR, intre 910 Lei si 1.820 de Lei.

Desi multa lume cunoaste aceste detalii despre taxa de pod Fetesti – Cernavoda, nu multi stiu care este motivul pentru care se achita aceasta taxa. In momentul in care a fost introdusa, transportatorii romani au sesizat Comisia Europeana, sustinand ca fie aceasta taxa, fie rovinieta ar trebui eliminata, deoarece podul este parte integranta a Autostrazii Soarelui, iar soferii platesc deja rovinieta pentru utilizarea acesteia.

Raspunsul Comisiei Europene a fost, insa, unul clar. „Acquis-ul comunitar (n.r. ansamblul masurilor convenite de UE si tarile membre) in materie de taxe de drum nu poate impedica un stat care percepe vinieta, printre care si Romania, sa aplice taxe de poduri si tuneluri. Sumele incasate de catre un stat membru al UE pentru folosirea infrastructurii rutiere – poduri, tuneluri, autostrazi – nu sunt percepute drept taxe, conform legislatiei comunitare, ci sunt considerate remuneratie pentru prestarea unui serviciu”, a transmis Biroul de presa al Comisiei Europene.

Asadar, taxa de pod Fetesti – Cernavoda este perfect legala si trebuie achitata de toti soferii care traverseaza podul peste Dunare de pe Autostrada Soarelui.

Cea mai eficienta si rapida modalitate de a achita taxa de pod Fetesti – Cernavoda

De departe cea mai eficienta si rapida metoda de a plati taxa de pod Fetesti – Cernavoda este online, pe site-ul taxadepod.ro, autorizat de Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Tot ce trebuie sa faci este sa intri pe site, sa alegi modalitatea optima de plata (card bancar ori transfer bancar), sa introduci datele tale si ale autovehiculului, sa fii de acord cu Termenii si conditiile si sa apesi butonul „Plateste”. Confirmarea platii iti va fi trimisa in cel mai scurt timp pe e-mail, gratuit.

Site-ul taxadepod.ro este 100% sigur, nu percepe taxe suplimentare, iar intregul proces de cumparare a taxei de pod Fetesti – Cernavoda dureaza maximum 2 minute si nu este nevoie nici macar sa iti creezi un cont. Drum bun!

Comentarii

Comentarii

Tags
Share

Despre autor

Andreea Paul

Andreea Paul

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu