Criteriul National

DEMONSTRAŢIE DE ELEGANŢĂ ŞI FORŢĂ SONORĂ! St. Petersburg Orchestra a concertat în Sala Palatului !

septembrie 11
09:11 2015

 

  Sub bagheta lui Yuri Termikanov, Orchestra Filarmonică din Sankt Petersburg a concertat ieri 10 Septembrie , la Sala Palatului. În program au avut lucrări de Enescu, Rahmaninov şi Rimski Korsakov.Celebra pianistă Elisabeth Leonskaja a interpretat memorabil versiunea Concertului numărul 2 de Rahmaninov.

St Petersburg Orchestra

Orchestra Filarmonica din Sankt Petersburg a fost înfinţată în 1882 de către ţarul Alexandru al III lea şi este cea mai veche instituţie rusească de acest gen.La început a fucţionat pentru serviciul exclusiv al ţarului, iar din 1990 sa performeze pentru marele public.Ansamblul s a bucurat dintotdeauna de o reputaţie excelentă.Nenumărate discuri, mai ales cu lucrări de Prokofiev şi Sostakovici au fost realizate live de sub bagheta lui Evgheni Mravisnki. Sub bagheta lui Yuri Termikanov, orchestra a fost clasată printre primele douăzeci de anssambluri ale lumii după revista Gramophone.

Concertul  a debutat cu Uvertura de concert în La Major op 32 de George Enescu. Aceasta este o lucrare simfonicăcu un limbaj ” în caracter popular românesc”, de sine stătătoare, cu o pură expresie enesciană în care toate capetele, grupurile tematice sunt filtrante. Acestea se vor diversifica într o mişcare unitară.Caracterul bucolic se va împleti cu acela dansant fredonat de grupul streich ului într uncrescendo plin de vitalitate, în sonorităţi ce vor pregăti Coda ce va relua atmosfera iniţială, sărbătorească.

Concertul numărul 2 în do minor pentru pian şi orchestră op 18 aprţinând lui Sergei Rahmaninov i a certificat internaţional notortietatea de compozitor.În acest concert se păstrează forma clasică a concertului în trei părţi dar cu o dramaturgie particulară şi inconfundabilă. Fiecare structură este diversificată, modificatî în aşa manieră încît exprimă acel tumult romantic al sufletului său, manifestat într o melodicitate deosebită, desfăţurată pe arcuri de o largă respiraţie, pline de anvergură şi tehnicitate.

Leonskaja

Solista acestui concert a fost Doamna Elisabeth Leonkaja ce va oferit o versiune interpretativă plină de sensibilitate dar şi perfect echilibrată în raport cu ansamblul orchestral.Partea I Maestoso are un puternic caracter pasional ce e dublat de o strălucitoare bravură tehnică.

Partea a II a Adagio sostenuto este de fapt o confesiune impregnată de acel dor existenţial după plaiurile natale, o muzică atîât de rafinată, dureroasă şi vizând acel registru psiho emoţional al tristeţii.

Partea a III a Allegretto scherzando este o explozie plină de elan, de strălucire şi de eclatantă virtuozitate pianistică ce vor alunga acea stare de visare tipic post romantică. Aceasta va fi precedată de o cadenţă plină de bun gust muzical ec a fost exemplar interpretată de această legendă vie a pianului, de cître Dopamna Elisabeth Leonkaja.

Orchestra Simfonică din St Petersburg  a avut acea plus valoare atât de necesară unei concepţi mature, specifică marilor interpreţi şi  au definit acest monumental opus al lui Sergei Rahmaninov.Forţa dezvoltări motivelor, ale tuturor secvenţelor, ale tuturor ideilor iniţiale au fost desăvârşit realizate de pianul solistic în diferitele registre combinate.Tema a II a din această extinsă formă de sonată a împlinit această bogăţie de sensuri.

Ovaţiile şi aplauzeleau constituit acea ofrandă a publicului ce i ma fost adresată acestei geniale pianiste cât şi excelentei orchestre simfonice rusească. Pianista a răsplătit aşa cum se cuvine publicului meloman oferind un bis din repertoriul romantic.

După o binemeritată pauză, orchestra simfonică a oferit Suita simfonică Şeherezada op 35 în patru părţi de Nicolai Rimski Korsakov..Conceptual, suita este un tot unitar, iar vocea Şeherezadei conduce firul povestirii de la un basm la celălalt : Marea şi corabia lui Sinbad , Legenda Prinţului Kalender, Tânărul Prinţ şi tânăra Prinţesă, Sărbătoare la Bagdad, Marea, Corabia lovindu se de stânci. Măiestria compoziţiei şi puterea de sugestie sonoră o clasifică printre cele mai ciunoscute şi gustate opusuri simfonice de păretutindeni.

Vocea Şeherezadei va fi personificată de către violina solistă, o voce cu o forţă evocatoare şi călăuzitoare de a povesti toate aceste întâmplări fantastice. Intervenţile solistice ale violoncelului cît şi ale oboiului, flautului,fagotului vor avea acea splendidă concepţie de a personifica şi expune în imagini sonore tot materialul din această lume a povestirii orientale.

Puterea de sugestie sonoră este remarcabilă şi totdată capătă valenţe cinematografice. Tablourile epice ale tuturor acestor părţi ale suitei au un desăvârşit simî al construcţiei, deoarece toate motivele şi prelucrările acestora sunt pline de diversitate şi originalitate, ăn acumulări timbrale de o neasemuită frumuseţe.

Suprapunerile planurilor timbrale şi izoritmiile vor constitui principalele probleme tehnice ce au fost exemplar surmontate, cu eleganţă, precizie şi simţ artistic de către aceşti experimentaţi artişti.

Evoluţia Şeherezade personificată de vioara solistă va  cunoşte exprimări şi trăiri  de la gingăşie, timiditate ,la plângere în timp ce Sultanul Sahriar va fi opusul. Prin acordurile încărcate, materia densă va avea acel necruţător , învins, dur şi implacabil caracter.

Plecând de la solo-ul viorii la tumultul armoniilor intonate de suflătorii de alamă, cu intensităţile lor copleşitoare, trecând prin rafinamentul arpegiilor de harpă, al transparenţelor coloristice ale suflătorilor de lemn şi până la ritmurile lascive ale trioletelor, intonate de violoncelul solist, – muzica aceasta te face să simţi spaţiile culturale exotice atât de îndepărtate, ca pe locuri geografice, paradoxal, familiare. Şi toate acestea prin amestecul timbral al sunetelor unor instrumente europene consacrate.

Conjugarea sunetelor viorii soliste, sclipitoare în registrul ei acut (sugerând expansiunea), cu cele ale harpei (marcând interiorului) determinau ambientul naraţiunii. Foarte frumoase efectele de punctare prin pizzicato, aflate la încheierea primului tablou. Intervenţiile trombonilor şi ale trompetelor din al doilea tablou aduceau sonorităţi milităroase.

Ovaţiile şi aplauzele îndelungate ale publicului au determinat pe artişti să ofere un bis electrizant , realizat într o perfecţiune tehnică. Din suita Romeo şi Julieta aparţinând lui Sergei Prokofiev au oferit Moartea lui Thibalt cu o lejeritate şi precizie metro ritmică fantastică…

 

Surse foto enescu.tvr.ro  capella-spb.ru

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu