Criteriul National

Despre Atacul de Panică

decembrie 22
15:44 2016

Foarte multi dintre noi aveam atacuri de panica, doar ca de multe ori nu bagam de seama (acestea având o intensitate foarte mică) şi nu realizam ca de fapt acele valuri de căldură, frisoane dureri durere în piept, palpitaţii, senzatii de tremur etc nu sunt altceva decât simptome ale atacului de panică, care este de fapt o afecţiune psihologică foarte frecventa ce poate da groaznice unui om, mai ales că teama respectivă nu are o cauză precisă.

Dar de ce apar atacurile de panică?

Sa incepem cu o mica lectie de istorie. Atacurile de panică îşi au originea în modul de adaptare al strămoşilor noştri îndepărtaţi despre care ştim că se ocupau cu vânatul, expunându-se astfel unor riscuri mari. Pentru a vâna prada era nevoie să fugă după ea, dar in acelasi timp trebuiau sa aiba si foarte mare grija pentru a nu deveni chiar ei o pradă! Este, dacă vreţi sa ii spuneti astfel, instinctul de supravieţuire care se manifestă rapid pentru a adapta organismul la o situaţie neaşteptată, brutală. Dar această reacţie de fugă sau luptă este prezentă şi astăzi în genele noastre, deşi nu mai poate fi vorba de a fugi după sau de pradă. Ca urmare, organismul este pregătit pentru o “fuga interioara” şi toată energia este descărcată brusc prin simptome ca anxietate, frică de a înebuni, senzaţie de sufocare, etc….

Oricine dintre noi poate face un atac de panică, indiferent de momentul vieţii în care se afla, indiferent de varsta, ocupatie etc. O persoană poate avea atacuri de panică fără să prezinte însă o tulburare legată de panică. În acest caz, acestea pot apărea însă când există anumiţi factori de risc precum oboseală fizică, psihică, consumul excesiv de cafea, tutun, alcool, stres, diferite probleme de sanatate precum cele ale glandei tiroide, afecţiunile cardiologice, neurologice, pulmonare, depresia puternică, tulburarea compulsiv-osbesivă, etc….

 

Persoanele care au avut asemenea probleme in familie sau au suferit in trecut de depresie, tulburări bipolare, pierderea unei persoane dragi sau încheierea unei relaţii, pot fi mai predispuse la atacurile de panică. Este important modul în care gestionăm primul atac de panică, căci poate apărea tulburarea de panică, adică teama că vor apărea noi atacuri de panică şi consecinţele acestora (,,Dacă voi muri”, ,,dacă voi înnebuni?”, etc).

Important este să reţinem că nimeni nu va muri vreodată de un atac de panică!

Tratamentul constă în psihoterapie, mai exact în şedinţe de terapie comportamentală, cât şi anxiolitice, iar uneori se recurge doar la psihoterapie. Doar medicamentele însă nu vor trata cauza şi nici teama de un nou atac. Este nevoie de asistenţa unui psiholog dar şi de suportul familiei şi celor din jur.

Ce avem de făcut dacă cineva are atac de panică?

  • In primul rand trebuie sa ne păstrăm calmul si sa nu parem la fel de speriati precum persoana respectiva.
  • Să-i vorbim pe un ton calm, blând si nu in ultimul rand sa parem cat mai siguri pe noi.
  • Aveti răbdare cu persoana respectivă si ganditi-va ca ce face este cazat de o problema de sanatate, nu este un moft si nici persoana respectiva nu este bucuroasa.
  • Să-i spunem că este doar ceva trecător si sa incercam sa il calmam.
  • Să NU îi spunem ,,Termină că mă enervezi!”, sau ,,Nu are de ce să îţi fie frică!”, ,,Revino-ţi, stăpâneşte-te!” sau alte replici de acest gen. In general astfel de replici nu fac decat să agite mai mult persoana aflată in toiul unei crize.

Atacul de panică ne afectează viaţa pe plan personal, profesional si din nefericire ne scade încrederea în sine. Haideţi sa invăţăm să fim mai inţelegatori şi sa acordam o mână de ajutor acolo unde este nevoie.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Anca Maria

Anca Maria

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo