Criteriul National

Deutsche Welle: „Este oare coronavirusul din Germania adus din Balcani”? – International

Deutsche Welle: „Este oare coronavirusul din Germania adus din Balcani”? – International
august 04
03:46 2020
„Ruta balcanică a virusului”; „Familia din Dortmund a adus virusul dintr-o vacanță în Serbia”; „Virusul vine în Germania din aceste țări” ș.a. Acestea sunt doar câteva din titlurile întâlnite în presa germană. Provine oare virusul cu adevărat din Balcani?, potrivit Deutsche Welle.

„Kosovo, Serbia, Croația – cei care revin după concediu din țările Europei de Sud-Est aduc virusul în Germania“, notează Hamburger Abendblatt. „În martie, proporția de persoane infectate care au intrat în Germania a fost de peste 50 la sută, dar, după impunerea restricțiilor de călătorie, a scăzut rapid sub 10 la sută. Acum crește din nou”. Publicația germană citează apoi date dintr-un raport al Institutului Robert Koch conform căruia în Germania au fost raportate 7.977 de cazuri noi de infecție cu coronavirus în primele patru săptămâni ale lunii iulie.

„Ceea ce se observă este faptul că majoritatea noilor cazuri (6.809 – adică 85%) nu provin din străinătate. Oamenii s-au infectat în Germania. Se observă, de asemenea, că peste 50 % din cazurile ”de import” provin din sud-estul Europei”, mai scrie publicația hamburgheză.

Conform datelor, 303 de cazuri au venit din Kosovo, 242 din Serbia, 70 din Turcia, 67 din Bosnia și Herțegovina, 36 din România, 29 din Croația, 27 din Bulgaria și 25 din Macedonia de Nord.

„Ruta balcanică a virusului”

Die Welt subliniază că „este vorba despre 800 de cazuri din sud-estul Europei dintr-un total de aproximativ 8.000 de cazuri în Germania înregistrate în iulie. Deci zece la sută. Întrebarea este dacă aceste numere vor crește și mai mult în august, în timpul vacanțelor, când oamenii din aceste țări merg în mod tradițional să-și viziteze rude din patrie”.

Următorul text, intitulat „Ruta balcanică a virusului”, descrie situația din mai multe țări balcanice, inclusiv Serbia: „De la începutul lunii iulie, numărul morților de Covid-19 în Serbia s-a dublat, de la 280 la 560. Și numărul cazurilor crește. Guvernul încearcă să contracareze evoluția cu măsuri dure”.

Teste gratuite pentru cei reveniți din țări „cu risc”

Resortisanții din țările cu risc ridicat trebuie să se izoleze la revenirea în Germania, dar mulți nu respectă acest lucru. De aceea a fost introdusă o nouă măsură – testarea la aeroport. Dar, după cum scrie presa germană, această măsură are și deficiențe.

Ziarul german relatează, de asemenea, că, pe 22 iunie, portalul „Balkan Insight” a publicat o investigație potrivit căreia numărul oficial de victime ale Covid-19 în Serbia a fost mai mic decât numărul real de decese. Guvernul de la Belgrad a negat, declarând că aceasta este o denaturare a faptelor și că raportul nu este „credibil”.

„Numărul oficial de decese Covid-19 în Serbia este în prezent de 64 la un milion de locuitori, în timp ce în Germania numărul este de 110 la un milion. Pe baza acestui fapt, s-ar putea estima că, chiar și cu unele corecții, cifrele nu ar trebui să fie extrem de mari. Dar nimeni nu știe exact”, mai notează Die Welt.

”Va fi periculoasă pentru situația epidemiologică din Germania plecarea în vacanță spre Balcani și Turcia în luna august?” Aceasta este o întrebare la care este greu de răspuns cu exactitate. Este aproape imposibil de obținut date credibile, dar există multe indicii că, anul acesta, (mai) puțini oameni din sud-estul Europei vor călători spre casă.”

„În plus, nu doar germanii sunt îngrijorați de evoluția epidemiei dinn Serbia, ci și sârbii care trăiesc în Germania. Mulți se întreabă: Ce se întâmplă dacă nu mai pot să mă întorc (din Serbia)? Îmi voi pierde locul de muncă? Pentru că, în orice moment, se poate întâmpla ca granițele să fie închise din nou”, subliniază Die Welt. (preluare Rador)

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul