Criteriul National

Dezbatere publică pe legea 334/2006 privind finanţarea campaniilor electorale!

Dezbatere publică pe legea 334/2006 privind finanţarea campaniilor electorale!
martie 23
15:53 2016

Dezbaterea publică a fost organizată de cotidianul ZIUA de Constanța. Această acțiune a avut  legătură cu Alegerile locale și a fost susținută în sala „Remus Opreanu“ de către Instituţia Prefectului – Judeţului Constanţa.

dezbatere 23 Martie 2016 Prezentarea Legii 334/2006 privind finanțarea activităților partidelor politice și a campaniilor electorale a fost moderată de către doamna jurnalist Lavinia Siclitaru, iar invitații au fost reprezentantul AEP domnul Andi Mihalache și  domnul subprefect Ersun Anefi.

Reprezentantul Autorității Electorale Permanente (AEP) coordonatorul filialei Sud-Est, domnul Andi Mihalache a dat citire tuturor paragrafelor legii cât și a temelor de interes public referitoare la apropiatele alegeri locale din luna iunie a acestui an.

După cum se cunoaște, Guvernul a adoptat normele de aplicare a legii privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu scopul declarat de a asigura o cât mai bună transparență cât și un control al banilor pe care îi iau la dispoziție partidele și candidații.

Cu această ocazie,prin vocea reprezentantului AEP (Autorității Electorale Permanente), Guvernul dorește să destructureze rețelele de finanțare din banii negri,acei bani care se întorceau către sponsori în contracte din bani publici, oferite cu dedicație de către politicieni.

AEP

În aceeastă dezbatere s-au fixat și totdată s-au amintit faptul că partidele, alianțele și candidații independenți vor fi obligați să prezinte dovezi a unor conturi bancare ” deschise în mod expres pentru campaniile electorale”. Toate aceste conturi vor fi înregistrate și luate în considerație și de către AEP, instituția care va supraveghea și controla absolut toate operațiunile financiare.

După cum s-a amintit,plata cheltuielilor electorale va putea fi efectuată numai prin virament bancar, din conturile bancare deschise la nivel central sau județean.De asemenea, toate aceste operațiuni financiare se vor realiza prin mandatarii financiari ai partidelor, stabilindu-se o sumă maximă pe care orice candidat o poate cheltui în campanie, indiferent de tipul de alegeri.

De exemplu, plafonul maxim de cheltuieli pentru un candidat al Primăriei Constanța va însemna cuantificarea a 50 de salarii de bază minime brute, aproximativ 52500 lei sau 12000 de euro.Din această sumă se pot cheltui cel mult 50% pentru broșuri, pliante și alte materiale printabile, 40 % pentru propaganda electorală în mass -media, radio și Tv, 30% pentru propaganda în mediul online și 20% pentru afișe.

De asemenea, donațiile prin SMS vor fi interzise, iar donațiile online sunt posibile doar la nivel teoretic.

Totodată s-au stabilit (oarecum vag) atribuțiile mass-media în timpul campaniei electorale, cu tipurile de obligații, responsabilități și sancțiuni.De asemenea au fost amintite modalitățile prin care acestea se pot încheia pe baza unor contracte de promovare a candidatului aflat (sau nu) într-o funcție publică.

Modalitatea de punere în aplicare a acestora cât și considerațiile privind normele metodologice de aplicare a legii au fost citite și întru câtva explicate.

Campania electorală va debuta din data de 6 mai 2016, iar Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale interzice competitorilor politici să utilizeze bannere, mesh-uri, panouri publicitare, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule.

În perioadele dintre campaniile electorale, partidele politice pot să-și facă promovare politică prin orice mijloc permis de legile care reglementează domeniul publicității.

În ceea ce privește locurile în care sunt expuse bannere și alte materiale publicitare aparținând partidelor politice sau presupușilor candidați independenți la alegerile locale, responsabilitatea aprobărilor pentru amplasarea acestora pe spațiul public aparține autorităților publice locale, conform Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.Autoritățile administrației publice locale sunt singurele în măsură să răspundă sesizărilor privind amplasarea materialelor de publicitate politică pe spațiul public.

 

https://www.facebook.com/daniel.mihai.3785/videos/10206039731740365/

 

https://www.facebook.com/daniel.mihai.3785/videos/10206039949785816/

 

 

https://www.facebook.com/daniel.mihai.3785/videos/10206040068268778/

 

 

Prof. Dr. Daniel Mihai, C.N.A Regina Maria Constanța, redactor șef al ziarului Criteriul Național

 

Sursa foto  www.horion.ro,

 

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu